Se recuperează arhiva celui mai important atelier fotografic din Clujul anilor 1936 – 1959. ”Este cel mai amplu și important proiect recent de acest gen din România”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Arhiva atelierului fotografului clujean Sárdi Elemér a fost recuperată de Asociația Renascendis din Cluj. Fondul de fotografie va fi digitalizat și publicat online integral în colecțiile Arhivei de Fotografie, relatează Actual de Cluj.

”O componentă participativă adresată publicului general va asigura digitalizarea de fotografii semnate ”Foto Sárdi” aflate în colecții private sau arhive de familie. Toate imaginile digitalizate sunt încărcate într-o bază de date online organizată pe criterii științifice”, anunță asociația.

”Este cel mai amplu și important proiect recent de acest gen din România”, spun reprezentanții asociației, unicitatea sa fiind dată de faptul că, spre deosebire de alte cazuri, majoritatea portretelor „Foto Sárdi” sunt identificabile și ușor databile.

”În mod fericit, chiar dacă din arhiva atelierului a supraviețuit doar o parte, clișeele rămase au fost păstrate în plicurile originale de arhivă care păstrează notațiile fotografului (număr de comandă și numele celui portretizat sau al comanditarului)”, explică aceștia.

La sfârșitul anilor 1930 – începutul anilor 1940, Sárdi Elemér era cel mai important și apreciat fotograf din Cluj, promovându-se și stabilindu-și reputația ca ”fotograful femeilor frumoase”. Era chemat să imortalizeze și evenimente mondene, fotografiile lui ilustrând adesea materiale din presa locală. Portofoliul lui include, pe lângă imagini cu lumea mondenă a Clujului, și fotografie de produs pentru reclame sau fotografie de obiecte de artă.

Genul în care Sárdi excelează este, ”fără îndoială” după cum apreciază reprezentanții asociației, fotografia glamour, gen apărut și dezvoltat în Hollywood – ul anilor 1920 cu scopul promovării creațiilor cinematografice și a starurilor de cinema.

Sárdi fotografiază și multe dintre vedetele cinematografiei maghiare, deoarece, din 1942, începe o colaborare cu fotograful maghiar Viktor Csiszar și deschide un al doilea atelier la Budapesta. Între 1942 și 1944, ”Csiszar és Sárdi” va fi sinonim cu portretistica oficială a starurilor maghiare de cinema. Colaborarea dintre cei doi se va sfârși în 1945, printr-un scandal. Sárdi se întoarce la Cluj, unde va continua să lucreze pe cont propriu până în 1959 când se înscrie în cooperativa locală. A decedat în 1981.

”Materialul surprinde foarte bine perioada 1940-1944, după Arbitrajul de la Viena, când Transilvania de Nord redevine teritoriu al Ungariei, o perioadă controversată și controversat analizată în mare parte din istoriografia română și cea maghiară”, arată asociația.