Scrutin în entitatea sârbă din Bosnia-Herțegovina în noiembrie pentru alegerea succesorului preşedintelui destituit Milorad Dodik

Comisia Electorală Centrală (CIK) a Bosniei-Herţegovina a anunţat joi organizarea unui scrutin la data de 23 noiembrie în vederea alegerii succesorului preşedintelui entităţii sârbe bosniace (Republika Srpska, RS), Milorad Dodic, care refuză să îşi părăsească postul după ce a fost destituit pentru nerespectarea deciziilor Înaltului Reprezentant internaţional, transmite agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Comisia Electorală a adoptat decizia cu privire la ‘desfăşurarea de alegeri anticipate (…) pentru alegerea preşedintelui Republicii Srpska’, a declarat într-o conferinţă de presă preşedinta CIK, Irena Hadziabdic, precizând că scrutinul va avea loc ‘duminică, 23 noiembrie’.

Milorad Dodik a fost decăzut la începutul lui august din mandatul de preşedinte al RS, după ce a primit o condamnare de un an de închisoare şi şase ani de interdicţie de a candida, din cauza nerespectării deciziilor Înaltului Reprezentant internaţional.

Dodik, liderul politic al sârbilor bosniaci, conduce Republika Srpska din 2006, fără întrerupere şi trecând prin posturile cele mai importante.

Organizarea acestui scrutin va fi un nou test pentru capacitatea statului central de a-şi exercita puterea pe întreg teritoriul ţării, având în vedere că Milorad Dodik a declarat deja că desfăşurarea scrutinului nu va fi autorizată pe teritoriul entităţii sârbe.

În schimb, Dodik a trecut prin parlamentul RS decizia de organizare a unui referendum la 25 octombrie pentru a căuta sprijin popular pentru refuzul verdictului şi pentru politica sa.

‘Mi-au acordat acest mandat (de preşedinte) şi nu mă vor priva de el. Voi continua să îmi fac munca’, a afirmat recent Dodik, ales preşedinte al RS în octombrie 2022 pentru un mandat de patru ani.

Bosnia-Herţegovina traversează de mai multe luni una din cele mai grave crize politice, la trei decenii după războiul care a urmat proclamării independenţei sale de Iugoslavia în 1992.

De la sfârşitul conflictului, în care au murit aproape 100.000 de oameni între 1992 şi 1995, Bosnia-Herţegovina este împărţită în două entităţi autonome, sârbă şi croato-bosniacă, legate printr-un guvern central.