Salariile buge­ta­rilor exercită cea mai mare presiune asupra deficitului / Dobânzile la datorie aproape s-au dublat ca pondere în PIB (raport Consiliul Concurenței)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Salariile bugetarilor, care au crescut cu 2,1 puncte procentuale din PIB în perioada 2015 – 2024, “exercită cea mai mare presiune” asupra deficitului bugetar, urmată de asistența socială (+1,7 pp) și de investiții (+0,9 pp), arată un raport al Consiliului Concurenței de Conturi consultat de G4Media.

“România s-a confruntat cu o creștere semnificativă a deficitului bugetar în perioada 2015–2024, de la 1,4% din PIB în 2015 la aproximativ 9% în 2024. Această evoluție poate fi explicată prin dinamica diferitelor categorii de cheltuieli publice și prin modificările structurale ale veniturilor bugetare”, arată această analiză, realizată pe baza datelor colectate de pe site-ul Ministerului de Finanțe privind execuțiile bugetare aferente anilor 2015 și 2024.

Consiliul Concurenței

Între 2014 și 2024, salariile bugetarilor au crescut cu peste 2 puncte procentuale (pp) din PIB, “reflectând majorările succesive de venituri în sectorul public.

În acești zece ani, asistența socială a înregistrat un salt de 1,7 pp, impulsionată nu doar de pensii, ci și de multiple scheme de sprijin introduse după 2020.

Investițiile publice au crescut cu 0,9 pp, susținute de fonduri europene și programe naționale precum PNRR.

Principalele constatări ale raportului:

• Dobânzile la datorie aproape s-au dublat ca pondere în PIB, ca efect al creșterii datoriei publice și al costurilor de finanțare.
• Cheltuielile pentru bunuri și servicii au înregistrat o creștere moderată, iar alte cheltuieli au rămas stabile. În ansamblu, creșterea totală a cheltuielilor cu aproape 7 pp din PIB reprezintă principalul motor al creșterii deficitului.
• Majorarea cheltuielilor sociale este determinată în principal de creșterea pensiilor publice și de introducerea ajutoarelor excepționale, care nu existau în 2015.
• Alocațiile pentru copii și beneficiile familiale au crescut semnificativ, consolidând astfel ponderea asistenței sociale în PIB.
• Majorarea masivă a cheltuielilor (+7,1 pp din PIB) nu a fost însoțită de creșterea veniturilor,
• care au stagnat la aprox. 31% din PIB. Această discrepanță structurală între cheltuieli și venituri explică în mare măsură creșterea deficitului bugetar.
• În plus, România se situează sub media europeană în privința colectării veniturilor fiscale, care în UE ajunge la 40–45% din PIB, ceea ce accentuează presiunea asupra finanțelor publice.

“În concluzie, se poate spune că majorarea semnificativă a deficitului bugetar între 2015 și 2024 rezultă din evoluția ascendentă a tuturor pilonilor principali de cheltuieli publice — salarii, asistență socială și investiții — cât și dintr-o stagnare a veniturilor la niveluri reduse comparativ cu media UE. În particular, salariile bugetarilor (+2,1 pp) exercită cea mai mare presiune, urmată de asistența socială (+1,7 pp) și de investiții (+0,9 pp). Acest dezechilibru structural evidențiază necesitatea unor politici fiscale mai coerente și sustenabile pe termen mediu”, concluzionează raportul.