
Ritmul de defrişare a încetinit în toate macrosistemele din Brazilia, o premieră în ultimii şase ani
Ritmul de defrişare a încetinit în toate macrosistemele (biomuri) din Brazilia în 2024 pentru prima dată în ultimii şase ani, marcând astfel o evoluţie încurajatoare cu doar câteva luni înainte ca ţara sud-americană să găzduiască COP30, conferinţa pentru climă organizată de ONU, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.
Susține G4Media. Click AICI pentru a redirecționa 3.5% din impozit - online, gratuit și simplu.
Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -
Suprafaţa totală defrişată în cursul anului 2024 în Brazilia a fost de 1,24 milioane de hectare, cu 32,4% mai mică decât cea din anul precedent, potrivit celui mai recent raport întocmit de reţeaua de monitorizare MapBiomas, publicat joi.
În 2023, o scădere cu 11% a suprafeţei defrişate a fost observată în raportul din anul anterior, potrivit acestei reţele care grupează mai multe ONG-uri, universităţi şi companii tehnologice şi care a început să înregistreze astfel de date în 2019.
Însă acea scădere nu viza, aşa cum s-a întâmplat în 2024, totalul biomurilor.
Rezultatele reprezintă o veste bună pentru Guvernul preşedintelui Luiz Inacio Lula da Silva, care şi-a luat angajamentul de a eradica defrişările ilegale până în 2030.
Acoperirea vegetală este esenţială pentru a absorbi dioxidul de carbon din atmosferă, iar distrugerea ei agravează încălzirea climei globale.
Preşedintele brazilian doreşte ca evenimentul COP30, care se va desfăşura în luna noiembrie în oraşul amazonian Belem, să dea un impuls important angajamentului ţării sale în lupta împotriva schimbărilor climatice.
În pofida acestui progres, Brazilia pierde încă, în medie, 3.403 de hectare de vegetaţie în fiecare zi.
Vastul teritoriu brazilian conţine biomuri ce prezintă caracteristici unice în ceea ce priveşte clima, vegetaţia, flora şi fauna: Amazonia, pădurea atlantică („Mata atlantica”), Cerrado (savana braziliană), Caatinga (zona semiaridă din nord-est), Pantanal (vastă zonă umedă din sudul Amazoniei) şi Pampas (imense preerii în sud).
În Amazonia, cea mai mare pădure tropicală umedă de pe planeta noastră, exploatarea forestieră distruge, în medie, 1.035 de hectare pe zi, reprezentând „aproximativ şapte arbori pe secundă”, notează acelaşi raport de joi.
Zonele protejate au prezentat, de asemenea, ameliorări semnificative. În 2024, două treimi din terenurile aparţinând comunităţilor autohtone au fost scutite de operaţiuni de defrişare.
Între anii 2019 şi 2024, Brazilia a pierdut o suprafaţă de pădure echivalentă cu cea a Coreii de Sud, adică 9,88 milioane de hectare. Două treimi din acele defrişări au avut loc în Amazonia.
Potrivit MapBiomas, sectorul agricol este responsabil de peste 97% din defrişările operate pe parcursul ultimilor şase ani.
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen BankPentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.