Riscuri mari pentru Germania și UE: Cancelarul Merz și-a început mandatul cu un eșec

Liderul conservator Friedrich Merz a câștigat votul din Parlamentul de la Berlin pentru a deveni următorul cancelar al Germaniei doar la a doua încercare, un eșec fără precedent în istoria postbelică a țării și o umilință politică personală majoră. Care este semnificația insuccesului său inițial pentru Germania și Uniunea Europeană, în condițiile în care acesta vine într-un moment în care Berlinul se confruntă cu o recesiune prelungită, disputele pe tema imigrației sunt aprinse, Parlamentul trebuie să ia decizii potențial seismice privind cheltuielile pentru apărare, iar ascensiunea rapidă a unei forțe politice de extremă dreapta a provocat unde de șoc pe continent?

Umilit la vot

Friedrich Merz a reușit marți să devină următorul cancelar al Germaniei în urma unui al doilea vot în Parlamentul de la Berlin, la doar câteva ore după ce suferise o înfrângere istorică în prima rundă. Asta după ce analiștii se așteptau ca Merz să câștige cu ușurință votul din Bundestag pentru a deveni cel de-al zecelea cancelar al Germaniei după al Doilea Război Mondial.

La primul vot, Merz a ratat sprijinul necesar a 316 membri ai Bundestagului cu doar șase voturi, deși coaliția formată din creștin-democrați și social-democrați deține teoretic o majoritate fragilă de 328 de mandate în Parlament, însă se presupune că 18 dintre acești parlamentari au votat împotrivă în primul tur de scrutin.

Fiind vorba de un vot secret în Bundestag, unde sunt 630 de locuri, nu a existat nicio indicație clară cu privire la cine a refuzat să-l susțină – dacă a fost vorba de parlamentari din coaliția sa de centru-stânga sau chiar din rândul conservatorilor.

După ore de incertitudine în Parlament, partidele și președinta Bundestagului au convenit organizarea unui al doilea vot. La a doua rundă, Merz a obținut 325 de voturi, adică o majoritate de nouă voturi.

Președinta Bundestagului, Julia Klöckner, le-a spus deputaților că nouă dintre cei 630 de parlamentari au fost absenți la primul vot în care Merz a obținut doar 310 voturi, trei s-au abținut, iar o altă foaie de vot a fost declarată invalidă.

AP a scris că votul de marți a avut loc chiar înainte de împlinirea a 80 de ani de la capitularea necondiționată a Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial. Buletinele de vot au fost depuse în clădirea restaurată a Reichstagului, unde în mai multe locații au fost păstrate înscrisurile lăsate de trupele sovietice învingătoare.

Coaliția lui Merz, formată după alegerile din februarie, este condusă de Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul său de centru-dreapta. Alături de CDU se află partidul soră din Bavaria, Uniunea Creștin-Socială (CSU), precum și Partidul Social-Democrat (SPD), formațiunea de centru-stânga a cancelarului în exercițiu, Olaf Scholz. Acesta din urmă a pierdut scrutinul din februarie, suferind o înfrângere semnificativă și obținând doar 16,4% din voturi, cel mai slab rezultat al său de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Johann Wadephul, viitorul ministru de externe desemnat, a prezis după primul vot că Merz va ieși în cele din urmă învingător. “Este un proces enervant, dar într-o democrație parlamentară, într-o țară liberală, acesta este, din păcate, unul dintre scenariile pentru care trebuie să fii pregătit,” a declarat oficialul.

Președinta Bundestagului, Julia Klöckner, planificase inițial un vot suplimentar pentru miercuri, dar secretarul general al Creștin-Democraților, Carsten Linnemann, a subliniat că este important să se meargă înainte și să se voteze din nou marți.

“Europa are nevoie de o Germanie puternică, de aceea nu putem aștepta zile întregi,” a declarat el pentru televiziunea germană.

Liderul parlamentar Jens Spahn a făcut și el apel la simțul de responsabilitate al colegilor săi: “Toată Europa, poate chiar întreaga lume, urmărește acest vot.”

Cine l-a trădat însă pe Merz? Comentatorii au oferit mai multe scenarii. Noul ministru pentru Europa, Gunther Krichbaum, a declarat pentru BBC că unii deputați nu l-au susținut pe Merz după ce ar fi sperat la un rol ministerial sau de secretar de stat și și-au văzut speranțele spulberate. De asemenea, Krichbaum a subliniat că unii tineri social-democrați au spus public că nu sunt convinși de Merz.

Cu toate acestea, oficialii SPD au fost categorici că partidul lor este pe deplin angajat în acordul de coaliție.

“A fost un vot secret, așa că nimeni nu știe”, a declarat Ralf Stegner, deputat de rang înalt din partea social-democraților. “Dar vă pot spune că nu am nici cea mai mică impresie că grupul nostru parlamentar nu ar fi înțeles responsabilitatea noastră.”

Krichbaum a spus că mesajul clar este că “astăzi suntem în situația de a crea un guvern stabil” pentru a aborda marile probleme ale Germaniei, inclusiv imigrarea și economia.

În ciuda unei majorități fragile de doar 12 locuri, acordul între conservatori și centru-stânga a fost considerat mult mai sigur decât așa-numita “coaliție semafor,” formată din trei partide, care s-a destrămat în noiembrie trecut din cauza unui conflict legat de cheltuielile cu datoria.

SPD, care fusese cel mai mare partid din fosta coaliție, a ajuns la cel mai slab rezultat electoral postbelic, situându-se pe locul trei, dar Merz a promis că Germania va reveni în forță și că va amplifica influența țării pe scena internațională, precum și va revitaliza o economie în declin.

După doi ani de recesiune, cea mai mare economie a Europei a înregistrat o creștere în primele trei luni din 2025. Totuși, economiștii au avertizat asupra riscurilor potențiale pentru exporturile germane din cauza tarifelor impuse de SUA.

Sectorul serviciilor din Germania a scăzut luna trecută din cauza cererii mai slabe și a cheltuielilor reduse ale consumatorilor.

Revenind la cele petrecute în Parlament marți, BBC a scris că niciun candidat la funcția de cancelar nu mai eșuase la primul tur de scrutin de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, acesta fiind primul eșec de acest fel în cei 76 de ani de la restabilirea democrației în Germania, în 1949.

Conform Constituției germane, nu există o limită privind numărul de voturi care pot fi organizate, dar în practică, o nouă înfrângere pentru Merz ar fi însemnat o problemă majoră pentru coaliția formată din creștin-democrați, creștini-sociali și social-democrați.

După cel de-al doilea vot, Merz a fost învestit în funcția de cancelar de către președintele Frank-Walter Steinmeier, iar echipa sa de 17 miniștri și-a preluat funcțiile. Rivalul lui Merz și fostul cancelar Angela Merkel a mers și ea în Bundestag pentru a urmări desfășurarea votului, însă nu a fost prezentă la al doilea tur de scrutin.

Analiștii au scris că a existat o stare generală de confuzie în Parlamentul de la Berlin, în orele de după primul vot, care s-a transmis și în exterior. Astfel, insuccesul lui Merz a declanșat o scădere pe piața bursieră: indicele DAX, care include principalele companii germane, a scăzut cu 1,8% după primul vot.

Semnificațiile unui eșec istoric

Potrivit BBC, eșecul lui Merz de a obține majoritatea absolută necesară din primul tur a reprezentat “o lovitură semnificativă pentru prestigiul său și un eșec fără precedent în istoria Germaniei postbelice.”

“Un om care încerca să proiecteze forță și hotărâre a ajuns, în schimb, prins în jocuri politice și diviziuni interne. Dacă nu a reușit să strângă voturile colegilor din coaliție într-un moment atât de crucial, cum va reuși să treacă legi controversate în lunile ce urmează?” s-au întrebat comentatorii britanici.

Mai ales în condițiile în care scena politică și analiștii de la Berlin se așteptau ca Merz să treacă ușor prin primul vot de marți dimineață, îndeplinindu-și astfel nu doar o ambiție de lungă durată de a deveni cancelar al Germaniei, ci și promisiunea de a pune capăt celor șase luni de paralizie politică.

Comentatorii cred că pasul greșit făcut de Merz are toate șansele să afecteze negativ lucrurile în Germania și Uniunea Europeană în viitor. Printre altele, analiștii cred că:

# Instabilitatea politică în Germania are toate șansele să continue. Coaliția condusă de Olaf Scholz, cunoscută drept “coaliția semafor” (formată din Partidul Social-Democrat – SPD, Partidul Verzi și Partidul Liberal – FDP), a eșuat în noiembrie 2024 din cauza unei dispute legate de politica fiscală, în special despre cheltuielile pentru datorii și gestionarea acestora.

După ce alianța conservatoare CDU/CSU, condusă de Friedrich Merz, a obținut cele mai multe voturi, câștigând 28,5% din sufragii și 208 mandate în Bundestag în alegerile federale anticipate desfășurate în februarie, experții se așteptau ca Merz să fie ales relativ ușor cancelar, mai ales în condițiile în care el a format o coaliție cu SPD-ul lui Olaf Scholz.

După eșecul inițial al lui Merz din Bundestag, corespondenții politici cred că există o potențială problemă în interiorul coaliției de guvernare, despre care multe voci spun că a fost creată de conjunctură, doar pentru a se opune ascensiunii formațiunii Alternativa pentru Germania (AfD), și fără a avea neapărat puncte comune.

Deputatul AfD Bernd Baumann a declarat de altfel că CDU promisese o serie de politici similare cu cele ale propriului său partid, precum limitarea imigrației, pentru ca apoi să formeze o alianță cu centru-stânga: “Așa ceva nu merge. Asta nu e democrație.”

“Nu e un lucru bun,” a avertizat și politiciana ecologistă Katrin Göring-Eckardt. “Chiar dacă nu-mi doresc acest cancelar și nu îl susțin, pot doar să avertizez pe toată lumea să nu se bucure de haos.”

Analiștii au remarcat de altfel ironia situației. Cu doar 24 de ore înainte de votul din Bundestag, mesajul transmis de Merz era cu totul diferit, acesta vorbind despre un nou guvern stabil care va pune capăt perioadei de instabilitate politică.

“Este datoria noastră istorică să facem ca acest guvern să reușească,” a declarat el la semnarea acordului de coaliție, în cursul zilei de luni.

Iar Volker Resing, autorul biografiei recente Friedrich Merz: Drumul său către putere, a spus și el că evenimentele din Bundestag de marți “arată cât de fragilă este situația coaliției și că unii parlamentari sunt dispuși să răspândească incertitudine – este un semnal de alarmă.”

Riscurile sunt mari: o coaliție de guvernare volatilă amenință stabilitatea întregii țări. Spectacolul politic din prima zi a subminat semnificativ afirmațiile lui Merz că este pregătit să ofere o guvernare fermă.

# Agenda coaliției sale ar putea suferi. Merz a ajuns la putere cu o agendă ambițioasă. Pe lângă creșterea cheltuielilor de apărare, coaliția de guvernare de la Berlin s-a angajat să stimuleze creșterea economică, să adopte o abordare mai fermă față de imigrație și să recupereze întârzierile în modernizarea infrastructurii.

Va reuși însă cancelarul să-și respecte promisiunile? Sau planurile sale vor fi sabotate, la fel ca în ziua votului din Bundestag, chiar de aliații de guvernare? Căderile de pe bursa de la Berlin după haosul din Bundestag anunță zile deloc ușoare pentru orice pas greșit suplimentar făcut de coaliția de la putere.

Insuccesul lui Merz a ridicat îndoieli cu privire la capacitatea noului guvern de a pune în aplicare planurile de a scoate cea mai mare economie a Europei din stagnare, au scris analiștii americani. Aceștia cred că haosul din Bundestag a adăugat incertitudine în jurul viitorului unei economii care nu a înregistrat creșteri semnificative de dinaintea pandemiei de COVID-19.

Victoria lui Merz la alegerile din februarie și acordul de coaliție păreau să ofere asigurări că guvernul său ar putea pune capăt paraliziei politice și să facă față provocărilor, inclusiv investițiilor întârziate în proiecte de creștere economică, birocrației sufocante și lipsei de muncitori calificați.

Însă eșecul din prima rundă de vot din Parlament a ridicat întrebări despre cât de solidă va fi majoritatea lui Merz și dacă aceasta va putea trece reformele necesare pentru a stimula creșterea după doi ani de scădere economică.

“Votul eșuat, și faptul că a venit pe neașteptate, l-au slăbit deja semnificativ pe Merz,” a declarat Franziska Palmas, economist-șef pentru Europa la Capital Economics.

“Promisiunea sa de a conduce un guvern mult mai eficient și lipsit de conflicte… pare acum mult mai puțin credibilă. Iar punerea în aplicare a propunerilor sale economice – inclusiv o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură, reducerea impozitelor pe companii, reducerea birocrației și digitalizarea – va fi mai dificilă decât se anticipa,” a adăugat Palmas.

Merz “preia funcția cu doi ochi vineți și genunchii tremurând,” a declarat Andrea Römmele, profesoară de comunicare și politică la Hertie School din Berlin.

Speranța că guvernul va avansa rapid cu noi investiții și reforme “a fost spulberată,” a afirmat și Carsten Brzeski, economist-șef global pentru macroeconomie la ING Bank: “Evenimentele de azi arată că nu toată lumea pare să fi înțeles urgența situației și necesitatea unui guvern funcțional.”

# Presiunile din partea AfD se vor amplifica. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat un rezultat istoric la alegerile din februarie, obținând 20,8% din voturi și 152 de locuri. Formațiunea a reușit să devină astfel a doua forță politică a Germaniei, un moment care a transmis unde de șoc în întreaga Uniune Europeană. Comentând evenimentele de marți, copreședinta formațiunii, Alice Weidel, a criticat eșecul lui Merz, considerându-l o dovadă că noua coaliție are “o fundație slabă.”

Weidel a cerut organizarea de noi alegeri, scriind pe platforma X că votul “a demonstrat fundamentul fragil pe care a fost construită această mică coaliție între (conservatori) și SPD, o alianță respinsă de alegători.”

“Este foarte clar că acest guvern… va fi unul extrem, extrem de instabil,” a declarat și Beatrix von Storch, vice-lidera grupului parlamentar al formațiunii.

În acest context, analiștii au notat că, cu toate că a înregistrat un scor istoric la scrutinul din februarie, AfD a fost exclusă din negocierile pentru formarea guvernului din cauza așa-numitului “zid de izolare” (Brandmauer) pe care partidele tradiționale din Germania îl mențin față de extrema dreaptă încă de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Săptămâna trecută, serviciul german de informații interne din Germania a clasificat oficial AfD ca “organizație extremistă de dreapta,” măsură care permite o supraveghere extinsă și mai strictă asupra partidului. Decizia a generat reacții negative din partea secretarului de stat al SUA, Marco Rubio, și a vicepreședintelui JD Vance, care s-au exprimat împotriva acesteia.

Această clasificare nu echivalează cu o interdicție a partidului, care poate fi pronunțată doar de Curtea Constituțională Federală, la solicitarea uneia dintre cele două camere ale parlamentului sau a guvernului federal.

Reamintim că administrația republicană de la Washington a criticat în mod repetat Germania de la învestirea lui Donald Trump în ianuarie. Trump, care are origini germane, și-a exprimat frecvent antipatia față de fosta cancelară Angela Merkel – lidera CDU – încă din primul său mandat.

Vicepreședintele Vance a atacat așa-numitul “zid de izolare” în discursul său de la Conferința de Securitate de la München din februarie și a ales să se întâlnească cu Alice Weidel, copreședinta AfD, în locul liderului Germaniei de atunci, Olaf Scholz.

De asemenea, Elon Musk, apropiat al lui Trump, a găzduit la începutul acestui an o discuție transmisă în direct pe platforma X împreună cu Weidel, promovând mesajele partidului AfD în fața unei audiențe globale.

De altfel, analiștii cred că eșecul din primul tur de scrutin ar putea afecta perspectivele de succes ale lui Merz și ar putea complica implementarea agendei coaliției sale, care include relansarea unei economii stagnante și gestionarea ascensiunii Alternativei pentru Germania.

# Influența externă a Berlinului va avea de suferit. Revenirea la putere a lui Trump în Statele Unite a dat peste cap relațiile internaționale și parteneriatul dintre America și UE, în cadrul căreia Germania joacă un rol crucial.

Analiștii se aștepau ca Merz să devină o contrapondere necesară și indispensabilă la liderul republican, însă lucrurile nu par să mai fie așa de clare.

Fragilitatea sa politică ar putea să influențeze negativ rolul Germaniei pe scena externă, într-un context delicat. Germania urmează să participe luna viitoare la o serie de summituri, inclusiv o reuniune a Uniunii Europene la Bruxelles, summitul NATO la Haga și summitul G7 găzduit de Canada, care va avea loc la Kananaskis, în Alberta, între 15 și 17 iunie.

În plus, Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina, după Statele Unite, și, în ceea ce privește cheltuielile de apărare, se situează pe locul patru la nivel mondial, conform Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm, care studiază tendințele cheltuielilor militare globale. Germania a ajuns la acest rang datorită unei investiții de 100 de miliarde de euro pentru forțele sale armate, o măsură adoptată de Parlament în 2022.

Cheltuielile pentru apărare au crescut din nou la începutul acestui an, când parlamentul a relaxat regulile stricte privind datoria națională. Măsura a fost urmărită cu atenție de restul Europei, întrucât Administrația Trump a amenințat că ar putea reduce angajamentele sale de securitate față de continent.

Fiind cel mai populat stat membru al Uniunii Europene și cea mai mare economie a continentului, Germania este un gigant diplomatic și economic în Europa. Mulți sperau că ascensiunea lui Merz ar ajuta continentul să facă față războiului din Ucraina și politicii comerciale confruntaționale declanșată de liderul de la Casa Albă.

De altfel, Merz a făcut comentarii surprinzător de directe despre starea relațiilor cu Statele Unite după alegerile din februarie, spunând: “Este clar că americanii, cel puțin această parte a lor, această administrație, sunt în mare parte indiferenți față de soarta Europei.” Va mai reuși el acum să fie liderul de care Europa are nevoie în fața lui Trump? Situația va fi delicată.

Concluzia. Deși era de așteptat ca Friedrich Merz să câștige ușor votul din Bundestag de marți, bazându-se pe majoritatea deținută de coaliția sa politică, acest lucru nu s-a produs. A fost nevoie de două rânduri de scrutin și de mobilizarea liderilor alianței de guvernare pentru ca avocatul cunoscut pentru viziunile sale conservatoare să fie ales cel de-al zecelea cancelar al Germaniei post-1949.

Atlantic Council a scris că eșecul de la vot “nu este o lovitură fatală pentru Merz, dar acest episod de scurtă durată demonstrează că instabilitatea politică din cea mai mare economie a Europei… nu s-a încheiat, în ciuda promisiunilor lui Merz. Noul guvern își preia mandatul într-o poziție slăbită, exact într-un moment în care Germania și Europa își permit cel mai puțin acest lucru.”

Merz a promis să guverneze cu profesionalism și forță, pentru a liniști piețele și pentru a prelua conducerea internațională necesară în fața crizelor actuale, dar votul de marți și disensiunile din coaliția de guvernare sugerează că următoarea conducere a Germaniei va continua să se confrunte cu fragilitate, diviziune și indecizie. Acest lucru nu va trece neobservat la Moscova, Beijing sau Washington, cred analiștii.

Confuzia din Bundestag și semnele unei coaliții politice volatile sunt o veste proastă pentru Europa, care are nevoie de unitate și tărie pentru a evita paralizia în fața unor probleme critice, inclusiv un posibil război comercial transatlantic și un răspuns european mult necesar la războiul din Ucraina. Multe vor depinde de cheltuielile de apărare ale Germaniei, de conducerea sa în Europa și de relațiile sale cu China.

Comentatorii cred că următorul guvern de la Berlin va avea cel mai slab mandat din istoria modernă, într-un moment în care tăria este mai necesară ca niciodată, iar instabilitatea anilor anteriori ar putea continua, în detrimentul Germaniei și al Europei. Întrebarea care se pune acum este dacă Merz va reuși să se ridice la înălțimea momentului, să facă uitat eșecul din Bundestag și să preia ferm conducerea Germaniei și a UE?

Surse: AP, BBC, CBC, ABC News, Atlantic Council