Războiul din Ucraina impulsionează reintroducerea serviciului militar obligatoriu în țările nordice și baltice / Norvegia și Danemarca au anunțat măsuri pentru a recruta mai mulți militari

Războiul din Ucraina a reînviat dezbaterea cu privire la reintroducerea serviciului militar obligatoriu sau extinderea acestuia acolo unde a rămas în vigoare, în unele țări europene, în special în țările baltice și nordice și în Germania, pe fondul temerilor privind un viitor război în Europa., potrivit Rador Radio România.

În Germania ministrul Apărării Boris Pistorius a anunțat joi că luna aceasta ministerul său va prezenta un raport care examinează diverse modele de reintroducere a serviciului militar obligatoriu și viabilitatea acestuia.

Pistorius a spus în mai multe rânduri că din perspectiva actuală desființarea serviciului militar obligatoriu în Germania în 2011 a fost o greșeală și a profitat de o recentă călătorie în țările nordice pentru a afla mai multe despre modelele lor, în special despre cel suedez. În cadrul guvernului nu există o poziție clară și cancelarul Olaf Scholz și-a arătat scepticismul în acest sens.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Atât Norvegia cât și Danemarca au anunțat măsuri în ultimele săptămâni pentru a recruta mai mulți militari, invocând schimbarea situației de securitate cauzată de războiul din Ucraina.

Guvernul danez vrea să prelungească serviciul militar de la 4 la 11 luni și de asemenea să îl facă obligatoriu pentru femei, așa cum este deja cazul în Norvegia și Suedia. Autoritățile daneze își propun să recruteze 5.000 de persoane în fiecare an, o cifră puțin mai mare decât cea obținută în 2023, când s-au înrolat voluntar 4.700.

Planurile executivului format din social-democrați și centru-dreapta pot fi obstrucţionate însă de opoziția a două partide care amenință să își exercite dreptul de veto privind acordul de apărare semnat anul trecut.

În Norvegia guvernul laburist și centrist și-a arătat săptămâna aceasta intenția de a crește numărul de recruți cu aproape 50%, gradual, până în 2036. Aproximativ 9.000 de tineri efectuează serviciul militar obligatoriu în fiecare an, cifră pe care dorește acum să o crească la 13.600.

Situația instabilă din Ucraina a fost motivul invocat de Suedia în 2017 pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu, la șapte ani de la desființarea acestuia. Deși nu există planuri de noi schimbări la modelul actual, care durează de unsprezece luni, numărul mare de tineri care susțin că s-au îmbolnăvit pentru a nu fi chemați la birourile de recrutare a generat îngrijorare în ultimele luni. Aproximativ 8.000 de tineri sunt așteptați să facă serviciul militar în acest an, deși obiectivul este creșterea acestui număr la 10.000 sau mai mult în următorii ani.

Finlanda a menținut întotdeauna serviciul militar obligatoriu pentru bărbați, care în prezent variază între 165 și 347 de zile, deși poate fi înlocuit cu serviciul social. Toți cei care îndeplinesc serviciul militar, inclusiv femeile care o fac voluntar, intră în rezervă cel puțin până la împlinirea vârstei de 50 de ani și trebuie să participe la exercițiile periodice la care sunt chemați.

Serviciul militar obligatoriu este în vigoare în Polonia, deși aplicarea acestuia a fost suspendată de zeci de ani. De la izbucnirea războiului din Ucraina, dezbaterea privind necesitatea reactivării acestei măsuri a fost reînviată, dar atât guvernul anterior cât și şi cel actual au respins deocamdată luarea unei astfel de decizii și au optat pentru încurajarea creșterii armatei prin trupe profesioniste.

Sondajele de acum câteva luni au relevat că doi din trei polonezi majori nu ar sprijini un serviciu militar obligatoriu, deși, în același timp, şi-au exprimat înțelegerea necesității extinderii forțelor armate planificată de guvern la 300.000 de militari faţă de 160.000 în prezent.

Pe de altă parte, în fiecare an circa 200.000 de civili (bărbați și femei) sunt chemați la centrele de recrutare corespunzătoare pentru a li se evalua aptitudinile și pentru a fi repartizați într-o unitate militară, în care vor fi plasați în rezervă.

Dintre cele trei țări baltice, doar Estonia avea deja serviciu militar obligatoriu, cu o durată cuprinsă între opt și 11 luni, în timp ce Lituania și Letonia l-au restabilit datorită amenințării tot mai mari a Rusiei.

Lituania a abolit recrutarea în 2008, dar a reintrodus-o în 2015, într-un moment în care tensiunile dintre Rusia și Occident erau în creștere, cu o înmulțire a incursiunilor Moscovei în spațiul aerian și maritim al țărilor baltice și incidente de spionaj.

Letonia a desființat recrutarea în 2007, dar a propus reintroducerea acesteia în 2022 printr-un model în care aceasta are loc numai dacă nu sunt îndeplinite cotele așteptate de voluntari pentru a presta un serviciu de 11 luni. Planul a fost aprobat în 2023 și până acum au fost efectuate trei runde de recrutare, dintre care primele două au fost finalizate cu voluntari, în timp ce în cea de-a treia unii recruți au fost selectați prin tragere la sorți.

Sursa: EL MUNDO / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea