Raportul WEF 2026 de la Davos: ce riscuri amenință economia globală și de ce clima rămâne pericolul major pe termen lung pentru economiști

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Confruntările geoeconomice, dezinformarea, polarizarea socială, riscul de conflicte între state și fenomenele meteorologice extreme se află în topul riscurilor globale pentru anul 2026, potrivit celui mai recent raport al Forumului Economic Mondial (World Economic Forum – WEF). Deși criza climatică nu mai este percepută drept cel mai urgent pericol pe termen foarte scurt, după ce în 2025 riscurile asociate acesteia se aflau pe locul al doilea, ea rămâne principala amenințare structurală pentru următorul deceniu, influențând economia, stabilitatea politică și securitatea statelor.

Raportul „Global Risks Report 2026”, publicat anual de World Economic Forum în luna ianuarie și prezentat în cadrul reuniunii anuale de la Davos, se bazează pe răspunsurile a sute de experți în economie, geopolitică, mediu și securitate, precum și pe opiniile liderilor politici și ai marilor companii. Documentul analizează peste 40 de tipuri de riscuri globale și le clasifică în funcție de probabilitate și impact, pe două orizonturi de timp: următorii doi ani (până în 2028) și următorul deceniu (până în 2036).

Ce riscuri domină anul 2026

Pentru termenul scurt, raportul arată o schimbare clară de priorități față de anii anteriori. În fruntea clasamentului se află riscurile geoeconomice – sancțiuni comerciale, fragmentarea piețelor, competiția pentru resurse și tehnologii –, urmate de dezinformare și manipularea informațiilor, polarizarea socială și politică și riscul de conflicte între state.

Dacă dezinformarea și manipularea informațiilor se află pe locul 2 în perspectiva pe doi ani, insecuritatea cibernetică este pe locul 6.

Efectele negative ale inteligenței artificiale cresc spectaculos: de la locul 30 pe termen scurt la locul 5 pe termen lung (10 ani). Raportul arată că AI ar putea afecta profund piețele muncii, societățile și securitatea globală.

Tehnologiile cuantice pot aduce beneficii uriașe – de la prognoze climatice mai precise la descoperirea de medicamente – dar pot deveni și un nou front al rivalității strategice.

Societățile, tot mai polarizate

Polarizarea socială și politică pune presiune pe democrații. Mișcările extremiste erodează încrederea publică, iar narațiunea „strada contra elitelor” reflectă deziluzia profundă față de guvernare.

Inegalitatea este, pentru al doilea an consecutiv, riscul cel mai interconectat cu celelalte riscuri globale, urmat de recesiunea economică.

Mediul, deprioritizat pe termen scurt

Fenomenele meteorologice extreme, precum valurile de căldură, seceta severă, inundațiile și furtunile violente, rămân printre cele mai importante amenințări, dar sunt percepute ca fiind devansate, pe termen foarte scurt, de instabilitatea geopolitică și economică.

În următorii doi ani, majoritatea riscurilor de mediu scad în clasament:

• fenomenele meteo extreme coboară de pe locul 2 pe locul 4,
• poluarea de pe locul 6 pe locul 9,
• schimbările critice ale sistemului terestru și pierderea biodiversității scad și ele semnificativ.

Toate riscurile de mediu înregistrează și o scădere a severității percepute pe termen scurt.

Pe termen lung însă, acestea rămân dominante: fenomenele meteo extreme sunt riscul numărul 1, iar jumătate din top 10 riscuri sunt de natură ecologică.

Aproape trei sferturi dintre respondenți se așteaptă la un viitor turbulent pentru mediu în următorii 10 ani.

De ce vorbesc economiștii tot mai mult despre climă

Experta în politici climatice și energie Corina Murafa, autoarea unei analize dedicate rapoartelor WEF 2025 și 2026, subliniază că schimbările climatice nu mai pot fi privite exclusiv ca o problemă de mediu.

„Schimbările climatice au trecut de la statutul de risc de mediu la unul dintre principalii factori care modelează economia globală și relațiile geopolitice”, punctează Murafa.

Potrivit acesteia, raportul din 2025 a semnalat o creștere puternică a îngrijorărilor privind efectele imediate ale crizei climatice, în timp ce ediția din 2026 urgențele geopolitice eclipsează temporar criza climatică, chiar dacă aceasta rămâne amenințarea structurală cea mai gravă pentru următorul deceniu.

Poluarea, „ucigașul tăcut” care pierde din atenția publică

Un capitol important al raportului este dedicat poluării, descrisă în ediția anterioară drept una dintre cele mai subestimate amenințări globale. Poluarea este responsabilă pentru milioane de decese premature anual și pentru pierderi economice masive, în special în țările cu venituri mici și medii.

În 2026, însă, acest risc scade în clasamentele pe termen scurt, nu pentru că problema ar fi rezolvată, ci pentru că atenția liderilor globali este acaparată de crizele geopolitice și economice.

Murafa atrage atenția asupra rolului așa-numiților „super-poluanți”, precum metanul, carbonul negru și hidrofluorocarburile, care contribuie masiv la încălzirea globală pe termen scurt.

„Reducerea rapidă a acestor emisii este considerată esențială pentru o tranziție verde eficientă și conștientă de poluare”, explică ea.

Economia revine în centrul preocupărilor

Raportul WEF 2026 semnalează și o revenire puternică a riscurilor economice în topul preocupărilor globale. Recesiunea economică urcă rapid în clasament, la fel și inflația și riscul spargerii unor bule speculative.

Autorii avertizează că nivelul ridicat al datoriilor publice, combinat cu tensiunile comerciale și costurile tot mai mari generate de dezastrele climatice, ar putea declanșa noi episoade de instabilitate financiară.

În acest context, schimbările climatice devin un factor de risc economic direct: distrug infrastructură, afectează producția agricolă, cresc costurile asigurărilor și pun presiune pe bugetele publice.

Cooperarea internațională, în declin

Un alt semnal de alarmă al raportului este slăbirea cooperării internaționale. WEF vorbește despre un multilateralism „în retragere”, într-un moment în care, potrivit interpretării expertei Corina Murafa, ar fi nevoie de coordonare globală fără precedent pentru a gestiona crizele climatice, economice și de securitate.

Guvernele își reduc contribuțiile la instituțiile internaționale, iar bugetele pentru ajutor umanitar scad, ceea ce sporește riscul ca dezastrele naturale și conflictele să aibă efecte devastatoare asupra regiunilor vulnerabile.

„Nu mai vorbim doar despre climă, ci despre existența noastră ca societate”

În concluzia analizei sale, Corina Murafa descrie raportul din 2026 drept un moment de „trezire la realitate”.

„Nu mai vorbim doar despre climă, ci despre existența noastră ca societate. (…) Trăim deja într-o nouă realitate geopolitică, una în care alianțele tradiționale nu mai pot fi luate de-a gata, iar fenomenul post-adevărului afectează aproape jumătate din populația României. Această combinație de fragmentare geopolitică, polarizare socială și crize suprapuse este descrisă clar în rapoartele recente ale World Economic Forum, inclusiv în edițiile 2025 și 2026, care arată că riscurile climatice, economice și de securitate nu mai pot fi tratate separat.”

Ea susține că politicile climatice trebuie integrate explicit în strategiile economice și de securitate, inclusiv în România, iar eforturile de reducere a emisiilor trebuie dublate de investiții serioase în adaptare.

„ În condițiile în care pagubele provocate de efectele schimbărilor climatice depășesc deja bugete naționale întregi, nu ne mai permitem jumătăți de măsură. Trebuie să dublăm eforturile de reducere a emisiilor (mitigation), dar, în același timp, să investim serios în adaptare, pentru a proteja economia, infrastructura și coeziunea socială”, avertizează Murafa.

Documentele și informațiile analizate pentru acest articol:

Raportul „Global Risks Report 2026” – WEF_Global_Risks_Report_2026.pdf

Articol semnat de expertul în politici climatice și energie Corina Murafa – De ce vorbesc economiștii tot mai mult despre climă? Rapoartele World Economic Forum 2025 și 2026