Raportul OECD pe educație, pentru 40 de țări/ În România, scade numărul absolvenților de facultate, rata lor de angajare este de 92% dar salariile sunt reduse/ Procent ridicat al celor care nu sunt nici la studii, nici angajați

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat ediția 2025 a raportului anual Education at a Glance, care radiografiază starea educației în peste 40 de țări. Raportul integral poate fi găsit aici.

Datele pentru România conturează un tablou contrastant: în timp ce absolvenții de facultate au șanse mari de angajare, țara noastră se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de tineri care abandonează școala sau nu sunt integrați nici în educație, nici pe piața muncii. În plus, România investește semnificativ mai puțin în educație decât alte state europene.

România, una dintre puținele țări europene unde scade numărul absolvenților de facultate

Dacă în 2019, 26% dintre tinerii români aveau studii superioare, în 2024 procentul a scăzut la 23%. România se alătură astfel unui grup restrâns de state europene – precum Italia sau Ungaria – unde în loc de progres se înregistrează un recul. Prin comparație, Polonia a ajuns la 36% dintre tineri cu diplomă universitară, iar Franța la 49%. In Germania, la randul sau, s-a procentul a crescut de la 33% la 40% din 2019 pana in 2024 inregistrand o crestere mai rapida decat majoritatea tarilor europene.

Șanse mari de angajare pentru absolvenții de facultate, dar cu salarii mai mici decât în Vest

Un punct forte al sistemului românesc este rata de angajare a absolvenților de facultate: 92% dintre tinerii cu diplomă universitară lucrează, peste media europeană (aprox. 87%) și comparabil cu Germania. Totuși, avantajul salarial pentru studiile superioare este redus: un absolvent de facultate câștigă în România cu 41% mai mult decât un licean, în timp ce diferența în Germania sau Franța depășește 55%.

România, pe podiumul negativ al tinerilor „nici în școală, nici la muncă”

22% dintre românii cu vârste între 18 și 24 de ani nu sunt angajati si nici nu sunt inscrisi intr-o institutie de invatamant. Situația este similară cu Italia (20%) și mult peste Polonia (10%) sau Germania (8%). Acest indicator ridicat reflectă atât abandonul școlar, cât și lipsa unor politici eficiente de integrare a tinerilor pe piața muncii.

Abandon școlar ridicat în rândul adolescenților

România are 16% dintre copiii de 6–14 ani și 32% dintre cei de 15–19 ani în afara sistemului educațional – un procent de aproape zece ori mai mare decât media OECD pentru grupa mică (2%) și dublu față de media pentru adolescenți (16%). Practic, aproape unul din trei tineri români nu mai este la școală la finalul liceului.

Investiții minime în educație

Guvernul României alocă doar 2,5% din PIB pentru educație, față de 4–5% în Franța, Polonia, Finlanda sau Germania. Cheltuiala anuală per elev este de 6.069 dolari (echivalentcomparativ cu peste 15.000 dolari cheltuiti de Norvegia, Austria, Islanda sau Belgia. La nivel universitar, diferența este la fel de semnificativă: România cheltuiește 10.329 dolari pe student, cu o treime mai puțin decât media europeană.

Profesorii, mai bine plătiți relativ decât în Vest, dar pe salarii absolute mici

Un paradox al raportului este situația profesorilor. În România, un cadru didactic din primar câștigă cu 14% mai mult decât media națională a absolvenților de facultate, în timp ce în Germania sau Franța profesorii sunt plătiți mai slab în raport cu colegii lor din alte domenii. Totuși, în termeni absoluți, salariile profesorilor români rămân sub cele din Vest, reflectând nivelul general al veniturilor din economie.

Demografie în declin și presiune pe sistem

România se confruntă și cu o scădere a populației școlare: numărul copiilor de 0–4 ani a scăzut cu 5% între 2013 și 2023 și va scădea cu încă 11% până în 2033. Aceasta va însemna presiuni suplimentare pentru reorganizarea rețelei școlare și pentru eficiența cheltuirii resurselor.

Concluzie: un sistem prins între performanță individuală și eșec colectiv

Datele OECD confirmă un paradox: atunci când ajung la facultate și finalizează studiile, tinerii români se angajează rapid și performează la nivel european. Însă prea mulți copii părăsesc școala înainte de finalizarea ciclului secundar, iar investițiile publice rămân insuficiente pentru a corecta decalajele. Comparată cu statele din Vest, România se aseamănă mai degrabă cu Italia sau Ungaria, unde dificultățile structurale frânează modernizarea educației.