Puterea lui Viktor Orban de a perturba agenda UE este supraevaluată, chiar dacă la Casa Albă a revenit Donald Trump, scrie Politico / Dificultățile economice îi subminează planurile liderului de la Budapesta

Una dintre cele mai mari îngrijorări ale liderilor europeni astăzi este că revenirea preşedintelui american Donald Trump la Casa Albă va sprijini populiştii din UE. Mulţi cred că prim-ministrul ungar Viktor Orbán – cel mai mare perturbator al blocului – va fi principalul beneficiar al celui de-al doilea mandat al lui Trump, iar el ar putea deveni cel mai important instrument al preşedintelui american pentru a diviza blocul din interior, scrie într-un comentariu publicat de POLITICO Mujtaba Rahman, şeful departamentului Europa de la Eurasia Group, transmite News.ro.

În 2025, Viktor Orbán îşi va exercita probabil în continuare dreptul de veto pentru a submina politica UE privind Ucraina, poziţia unită a blocului european împotriva Rusiei şi impunerea de tarife de retorsiune împotriva lui Trump. Ar putea chiar să împiedice UE să genereze resursele fiscale necesare, acum că angajamentul Americii faţă de securitatea sa nu mai pare de fier. El a ameninţat deja că va pune capăt sancţiunilor împotriva Rusiei chiar săptămâna trecută – deşi fanfaronada sa a fost de scurtă durată.

Cu toate acestea, se trece adesea cu vederea faptul că liderul maghiar se confruntă acum cu cel mai dificil an pe plan intern de la venirea sa la putere în 2010. Iar capacitatea sa de a profita de preşedinţia lui Trump ar putea fi o  exagerare.

Deşi nici Orbán, nici minişrii săi cei mai apropiaţi nu o arată public, liderul Ungariei este extrem de îngrijorat de ascensiunea continuă a liderului opoziţiei, Péter Magyar, şi a partidului său Tisza.

Ultimele sondaje, din noiembrie, arătau că Tisza are un sprijin de 35-45% în rândul alegătorilor decişi – adică 4-6 puncte procentuale în faţa partidului Fidesz al lui Orbán. Prin urmare, guvernul a început să iniţieze măsuri politice de răspuns şi să atace neîncetat credibilitatea lui Magyar pentru a-i submina avântul.

Mai întâi au apărut modificări la legea electorală, reducând numărul de locuri parlamentare în capitala Budapesta de la 18 la 16, justificate de schimbările demografice. Măsura a fost imediat denunţată de parlamentarii opoziţiei ca una pur electorală, capitala fiind chiar centrul de sprijin al opoziţiei.

Între timp, ca parte a bugetului său pentru 2025, guvernul planifică mai multe subvenţii pentru întreprinderile mici şi mijlocii, sprijin sporit şi scutiri fiscale pentru familii, plafoane ipotecare şi împrumuturi fără dobândă pentru tinerii deja angajaţi. Toate acestea sunt concepute pentru a câştiga inimile şi minţile celor sub 40 de ani, un grup demografic în rândul căruia sprijinul Fidesz este deosebit de slab.

Cu toate acestea, astfel de măsuri politice au un cost, iar în prezent, economia Ungariei se confruntă cu dificultăţi. Creşterea în 2024 a fost subminată de comenzile slabe din industria prelucrătoare şi se pare că va creşte cu doar 0,5 până la 0,7%. Acest lucru contrastează puternic cu obiectivul iniţial al guvernului de 4% şi cu previziunile sale recente de 1,5 %.

În plus, inflaţia pare să crească şi mai mult, iar forintul continuă să scadă – deşi cu momente de revenire în ultimele trei luni – aducând implicaţii inflaţioniste suplimentare. Aceste preocupări au împiedicat banca centrală să reducă rata de bază sub nivelul de 6,5 % atins pentru prima dată în septembrie.

În retorica sa publică, Orbán continuă să dea vina pe războiul din Ucraina pentru scăderea cererii actuale în UE şi, astfel, pentru stagnarea economică a Ungariei. Dar el mizează pe o redresare semnificativă în 2025.

Orbán crede că revenirea lui Trump la Casa Albă va fi un catalizator pentru creşterea economică globală, în mare parte pentru că preşedintele american va opri rapid ostilităţile din Ucraina. El se aşteaptă ca scăderea cheltuielilor militare care va rezulta să fie redirecţionată către consum – un scenariu ce ignoră ameninţarea lui Trump de a aplica tarife vamale importurilor americane din UE.

Premierul ungar mizează, de asemenea, pe numeroase investiţii în sectorul auto – în special, uzine de baterii pentru vehiculele electrice ale chinezilor – care vor intra în funcţiune în 2025 şi vor acţiona ca o forţă motrice pentru creşterea exporturilor.

Cu toate acestea, majoritatea analizelor independente sunt mai puţin optimiste, Comisia Europeană situând creşterea din 2025 între 2 şi 2,5 %.

În ciuda faptului că a primit în sfârşit aprobarea Comisiei pentru planul său fiscal pe patru ani, toate acestea ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea Ungariei de a-şi atinge ţinta de deficit bugetar de 3,7% din PIB pentru acest an, în ciuda măsurilor de austeritate pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale.

Presupunând că nu se vor înregistra progrese în discuţiile muribunde privind fondurile UE – guvernul tocmai a pierdut 1 miliard de euro din fondurile de coeziune la sfârşitul anului trecut – deficitul pentru 2025 pare să se îndrepte mai degrabă spre 4 sau 4,5 %, situaţie pe care UE o exploatează uşor prin reţinerea fondurilor.

Aceste condiţii îl determină, de asemenea, pe Orbán să fie mai dependent financiar de China, ceea ce îl pune în contradicţie cu una dintre priorităţile geopolitice ale lui Trump.

Presa controlată de guvern subliniază neîncetat importanţa internaţională şi diplomatică a lui Orbán prin relaţiile sale cu Trump, cu liderul rus Vladimir Putin şi cu liderul chinez Xi Jinping. Ea laudă eforturile sale „înţelepte” de pace în războiul din Ucraina, precum şi marile realizări diplomatice ale preşedinţiei ungare a UE – în special, admiterea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen.

Dar realitatea este că dificultăţile economice cu care se confruntă Orbán îi vor submina şi mai mult capacitatea de a deturna – ca să nu mai vorbim de a conduce – agenda UE în calitate de lider populist recunoscut al blocului.