Suedia afirmă că Rusia ar putea pune la încercare NATO în „viitorul apropiat”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Suedia consideră că există posibilitatea ca Rusia să încerce să testeze coeziunea NATO și angajamentul său față de apărarea reciprocă prin intermediul unui atac militar în „viitorul relativ apropiat”. Un raport publicat vineri de comisia parlamentară pentru apărare a afirmat că astfel de acțiuni militare ar putea avea loc dacă Kremlinul consideră că „condițiile politice sunt favorabile”, chiar dacă echilibrul militar al forțelor nu îndeplinește cerințele tradiționale pentru un atac, transmite Bloomberg.

Comentariile subliniază o reevaluare recentă a rapidității cu care Moscova ar putea deschide un al doilea front, pe lângă cel din Ucraina. Evaluările anterioare sugerau că forțele ruse ar avea nevoie de câțiva ani pentru a se reconstitui după încheierea războiului, dar agenția de informații militare a Suediei a indicat într-un raport recent că Rusia are deja capacitatea de a desfășura un atac armat limitat dincolo de Ucraina.

Suedia este cea mai recentă țară carea aderat la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în 2024. Aceasta și-a depus cererea împreună cu vecina Finlanda în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Elemente importante ale forțelor armate ruse au fost relativ neafectate de război, se arată în raportul comisiei suedeze de apărare, care subliniază capacitățile de război hibrid, forțele aeriene și navale, precum și mijloacele de lovire la distanță.

Rusia formează noi unități, inclusiv în districtul Leningrad din vest, și își continuă consolidarea militară în Peninsula Kola și în Arctica, se arată în raport.

Pe lângă avertismentele sale sporite cu privire la Rusia, comisia suedeză a evidențiat și schimbările survenite în relația Europei cu SUA de la ultimul său raport din 2024.

Conducerea politicii externe și de securitate a SUA sub actuala administrație americană este caracterizată din ce în ce mai mult de „imprevizibilitate, schimbări rapide, tranzacționalism, retorică mai dură și o mai mare disponibilitate de a folosi forța militară în mod unilateral”, se arată în raport.