„Erou”, „să-i dăm cetățenie română” / Val de homofobie în online-ul românesc după atacul de la Berlin / Cine e libanezul care a organizat atacul terorist de la parada Pride

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Atacul comis la evenimentele Pride din Berlin, soldat cu moartea unei persoane și rănirea altor 29, a fost urmat de un val de comentarii homofobe pe rețelele de socializare din România, relatează Mediafax.

În locul compasiunii pentru victime, mai mulți utilizatori l-au prezentat pe atacator drept un „erou”, au justificat violența împotriva persoanelor LGBT și au sugerat chiar că astfel de atacuri ar trebui repetate.

Incidentul s-a produs sâmbătă seara, în zona parcului Tiergarten din Berlin, unde aveau loc evenimentele asociate paradei Christopher Street Day. Atacatorul a intrat cu o dubă în mulțime, după care ar fi atacat mai multe persoane cu o armă albă. O femeie a murit, iar bilanțul răniților a fost de 29.

Postarările analizate de Mediafax arată numeroase comentarii homofobe publicate sub articolele despre atac și despre moartea atacatorului.

„Erou. Post mortem”, a scris un utilizator despre atacator.

Cine e libanezul care a organizat atacul terorist de la parada Pride

Abdul B., autorul atacului de sâmbătă de la Berlin Pride soldat cu un mort și zeci de răniți, avea un cazier bogat. El făcuse șase luni de detenție în Berlin, pentru agresiune și extorcare, și alte trei luni în Liban, pentru asociere cu persoane din ISIS, în vederea comiterii de acte teroriste, transmite Mediafax.

Procurorii spun că acesta fusese condamnat anterior pentru mai multe infracțiuni, inclusiv pentru pregătirea unui act de terorism și propagandă a Statului Islamic.

Parchetul General al Germaniei a transmis că a decis să ofere aceste detalii „în interes public”, după incidentul de duminică, în urma căruia suspectul a fost împușcat mortal de poliție în timpul unei intervenții într-o grădină a unei familii din Berlin, după ce fugise de la locul presupusului atac.

Abdul Ballout, cetățean german de origine libaneză, era cunoscut autorităților de mai mulți ani. Prima sa condamnare a venit în februarie 2022, pentru agresiune și extrocare, un dosar ce avea la bază un incident mai vechi, perecut în septembrie 2019, când a agresat o persoană în curtea unui liceu din Berlin.

De altfel, tot în 2022 au mai fost analizate alte fapte ale lui Abdul B., comise în octombrie 2020, când a jefuit o persoană de o pereche de căști, împreună cu un complice. Atunci, instanța dispusese o măsură educativă specifică legislației pentru minori, care a fost executată.

În mai 2026, Abdul B. a fost condamnat din nou, de această dată pentru pregătirea unui act grav de violență care pune în pericol statul, o infracțiune pe care legislația germană o încadrează la terorism. El a fost găsit vinovat și pentru două încălcări ale Legii asociațiilor, după ce ar fi distribuit materiale interzise ale grupării teroriste Statul Islamic (ISIS). Instanța i-a aplicat o pedeapsă de un an și zece luni de închisoare pentru minori.

Anchetatorii susțin că, în a doua jumătate a anului 2025, Abdul B. și-ar fi manifestat intenția de a se alătura organizației teroriste ISIS. Potrivit anchetei, acesta a încercat inițial să ajungă în Mauritania prin Turcia, însă tentativa a eșuat. Ulterior, în mai 2025, a plecat din Germania spre Liban, tot prin Turcia, cu intenția de a continua drumul spre Siria. În Liban, el ar fi intrat în contact cu persoane pe care le considera membre ale ISIS.

Pe 24 iulie 2025, Abdul B. a fost arestat de autoritățile libaneze și condamnat de un tribunal militar la trei luni de închisoare pentru infracțiuni care au inclus incitarea la conflicte religioase și confesionale.

După eliberare, acesta s-a întors în Germania în noiembrie 2025, fiind arestat imediat pe aeroportul Berlin Brandenburg în baza unui mandat emis de autoritățile germane. El a rămas în arest preventiv până la pronunțarea sentinței din 2026.

Procurorii mai susțin că încă din iunie 2024 distribuise pe contul său de Instagram materiale de propagandă ale Statului Islamic.

Având în vedere tot trecutul infracțional al lui Abdul B., după atacul de la Berlin Pride, una dintre principalele întrebări a fost de ce nu era Abdul B. în detenție.

Parchetul explică faptul că instanța a luat în calcul cele aproape șase luni petrecute în arest preventiv în Germania și cele trei luni executate în Liban.

Judecătorii au reținut și faptul că inculpatul și-a recunoscut, în mare parte, faptele, a declarat că s-a distanțat de ISIS și că, la momentul judecării cauzei, nu exista o amenințare concretă și iminentă la adresa altor persoane sau a altor interese protejate de lege.

Cu toate acestea, condamnarea nu devenise definitivă.

Parchetul din Berlin formulase deja apel și a asolicitat o pedeapsă mai severă, executată în regim de detenție, precum menținerea mandatului de arestare până la finalizarea procesului.

Mai mult, poliția germană a investigat și suspiciuni privind posibila încălcare a legislației privind armele – în urma unei percheziții la domiciliul lui Abdul B., polițiștii au găsit doar o armă de jucărie, iar dosarul a fost clasat, ulterior.