Publicație de opoziție din Ungaria: Europa a câştigat timp / România s-a oprit la marginea prăpastiei

După victoria electorală din România a lui Nicuşor Dan, Uniunea Europeană a răsuflat uşurată. La Bucureşti, drapelul MAGA nu va fi arborat la Palatul Cotroceni, nici pe clădirea guvernului nu va flutura steagul Gărzii de Fier, alături de un steag pan-ortodox plăcut Kremlinului. Deocamdată. Prin victoria lui Nicuşor Dan, majoritatea alegătorilor români, care susţin UE şi valorile fundamentale ale acesteia, a câştigat această bătălie, însă nu este nici pe departe sigur că şi războiul. România şi UE au câştigat timp şi putem spera că îl vor folosi cu pricepere, relatează publicația de opoziție Nepszava, citată de Rador Radio România.

Diferenţele din ţară nu sunt noi, numai că de data aceasta sunt cu mult mai tragice. La alegerile de până acum valorile mai europene, mai „progresiste” au fost reprezentate în general de Transilvania şi Bucureşti – eventual şi de capitala Moldovei, Iaşi – numai că până la acest moment „vechiul regat” nu s-a poziţionat în spatele unui partid, ideal şi candidat eurosceptic pe faţă, ci a urmat o formaţiune asumată – în vorbe – faţă de Europa, dar de fapt aflată în spatele unei formaţiuni adesea nesigure, care cocheta cu autoritarismul. 

Acum însă 46,4% din electorat şi-a pus ştampila pe un candidat de extremă dreaptă care a promis ţării un premier neofascist susţinut de Kremlin, care ar fi consolidat axa Orbán-Fico ce oricum tindea să distrugă unitatea UE, şi care a şi menţionat „purificarea” şi un proces de naţionalizare. Acum Nicuşor Dan l-a învins pe George Simion, însă dacă nici noul preşedinte şi noul guvern care va fi constituit în curând nu vor putea vindeca nemulţumirile care au dus la victoria-surpriză din noiembrie anul trecut a lui Călin Georgescu şi la victoria din primul tur al alegerilor actuale, există temerea că la următoarele alegeri să se producă o schimbare a proporţiilor.

Însuşi faptul că s-au confruntat aceşti doi candidaţi, denotă că atât România, cât şi UE se confruntă cu probleme. Nicuşor Dan, candidatul liberal independent, este în aceeaşi măsură reprezentantul negării masive a relaţiilor existente, ca şi Călin Georgescu, respectiv George Simion, care candidează reprezentându-l pe acesta. Grupările civile l-au lansat pe Dan împotriva candidatului propus de partidele coaliţiei, arătându-le cartonul roşu atât acestora, cât şi grupului de centru şi de stânga din legislativ. Victoria sa din turul al doilea se datorează judecatei raţionale şi reflexelor sale de autoapărare. Astfel România s-a oprit la marginea prăpastiei şi a câştigat, dar peste trei ani – în 2028 vor avea loc alegerile parlamentare – va decide dacă intenţionează să rămână pe drumul european, sau mai degrabă şi-ar căuta un lider respectabil şi ar porni pe calea bătută de „suveraniştii” est- şi central-europeni.

Nicuşor Dan a fost ales în fruntea României de Bucureşti, Transilvania şi în mare parte de maghiarimea din Transilvania. În judeţele secuieşti s-a bucurat de o susţinere de peste 90%, dar a obţinut voturi în fiecare comunitate locuită de maghiari. Astfel se poate naşte şi speranţa că maghiarimea din Transilvania – împreună cu liderii ei – a recunoscut că nu poţi juca în acelaşi timp la două capete fără a fi pedepsit şi işi va da seama că Europa reprezentată de „guvernul naţional” de la Budapesta, Europa statelor naţionale puternice este Europa lui Călin Georgescu şi George Simion. O Europă, în care nu îşi au locul nici minorităţile naţionale, nici cei ce vorbesc altă limbă, gândesc altfel, nici presa liberă şi nici libertatea de opinie. Pentru a apăra acest viitor, maghiarimea din Transilvania s-a opus directivelor lui Viktor Orbán. Întrebarea este dacă va avea suficientă forţă pentru a recunoaşte că ideile propovăduite de premierul ungar au netezit drumul şi pentru extrema dreaptă neofascistă din România.

Însă încercările cu care se confruntă UE, continuă. Peste două săptămâni Polonia, o altă ţară importantă din UE şi NATO, îşi va alege preşedintele. Miza este aceeaşi, ţara este la fel de împărţită ca şi România – atât geografic, cât şi social. Semnalele nu sunt pozitive, candidatul pro-UE conduce cu un mic avantaj, dar contracandidatul său „suveranist” poate conta pe sprijinul celor din extrema dreaptă care au ieşit pe locurile 3 sau 4, adunând peste 20%. Democraţia poloneză care se sprijină pe valori europene se bazează pe valorile europene, se află la o răscruce de drumuri, iar modelul românesc i-ar putea servi drept cârjă.

Sursa: NÉPSZAVA / Rador Radio România / Traducerea: Imola Stănescu