G4Media.ro

Propunerile Alianței studenților pentru digitalizarea educației, “o prioritate europeană” luată în calcul…

Foto: Pexels.com

Propunerile Alianței studenților pentru digitalizarea educației, “o prioritate europeană” luată în calcul în România doar “din cauza pandemiei” și folosită până acum mai degrabă ca slogan

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) propune, miercuri, o listă cu 11 măsuri care să fie luate în calcul pentru strategia privind digitalizarea educației. Aceasta include proiecte de dezvoltare a competențelor digitale pe diverse categorii de tineri, realizarea de platforme, mecanisme de finanțare. Organizația arată că digitalizarea educației, o “prioritate euroipeană consacrată”, a fost luată în calcul în învățământul superior românesc doar cu trecerea predării în online, din cauza pandemiei. Dar și așa “a fost mai degrabă un slogan”, din martie până în prezent.

ANOSR arată că România are nevoie urgent de intervenții specifice în domeniu, deoarece, conform Digital Economy and Society Index, la nivel UE țara ocupa locul 27 din 28; mai mult de o cincime dintre români nu au folosit niciodată Internetul și mai puțin de o treime dețin abilități digitale de bază.

Citește articolul complet pe EduPedu.ro

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Si asa va ramane: un slogan!
    Pentru ca 75% din „profesorii” Romaniei sunt incapabili sa predea in sistem online!
    De exemplu, in invatamantul superior, imaginati-va ca la celebrele fabrici de diplome predau tot soiul de babalaci sau absolventi de la fabricile de diplome, ii vedeti in stare sa predea invatamant modern in sistem online?!
    NU, va ramane un slogan!
    Din acest motiv, Ministerul Educatiei a emis acel Ordin care INTERZICE inregistrarea predarii online!
    „Expert în Educaţie, Ştefan Vlaston a admis pentru „Adevărul” că există şi profesori care nu se prea pricep să folosească echipamentele de comunicaţii. „Sunt profesori în vârstă, foarte valoroşi din punct de vedere profesional, dar care au competenţe digitate care se rezumă la citirea unui e-mail. Este oarecum normal să nu se descurce pe platformele de predare mai ales că Ministerul Educaţiei nu a făcut nimic pentru pregătirea lor, cu toate că era timp berechet. Apoi, este prăvăzut chiar în lege că predarea unei lecţii în clasă implică şi chestiuni de proprietate intelectuală, şi dascălii se pot opune să fie filmaţi, şi o parte chiar o fac. Pe de altă parte, echipamentele IT din şcoli sunt în general slabe calitativ. Ce poate înţelege un copil dintr-o lecţie online când are imagini transmise de o cameră web de acum zece ani, care are o claritate a imaginii care îl face să nu distingă ce scrie la tablă?”, susţine Ştefan Vlaston.

  2. Desi in Romania nu s-a mai facut un recensamant din anu 2012 , macar o statistica este tinuta la zi- se stie, cu exacte, ca 75% dintre profesori sunt incompetenti, inapoati si o parte din ei sunt si babalaci. Oameni dragi, cam cum credeti ca vor trata copii dv. scoala -in general- si cea on-line ( in situatia de fara) cand aud doar astfel de aprecieri in jurul lor? Daca scoala on-line va fi un esec sa il asumati si dv. ( un profesor despre care elevul aude ca este nepregatit, nefunctional – dpdv tehnic, lenes – pt ca ” nu a facut nimic” din martie, etc. va fi un profesor pe care nu-l va asculta! Si poate chiar era un profesor dintre cei 25% pe care statisticile dv ii considera ceva mai pregatiti.)

    • Vine ea si ziua când vei ajunge la categoria „babalâci”. Va fi prea târziu sa te gândesti de ce societatea te va considera „expirata”, „înapoiata”, de ce nu s-au dus în învatamânt persoane mai bine pregatite (daca societatea are asa ceva).

  3. Unele propuneri bune (ex. biblioteci digitale, prevazute de lege dar nerealizate, instruirea cadrelor didactice)
    Printre ele si propuneri aiurea: instruirea elevilor (dupa ce plângem ca stau prea multe ore cu ochii în ecran) prin cursuri de scurta durata – tinute cum?
    Inainte de „familiarizarea” cu metode moderne de predare ar trebui sa aflam acele metode, la ce specializari au avut succes, ce meserii se pot deprinde „digital”, fara (sau cu putina) interactiune directa cu instructorii.