G4Media.ro

Profil: Cine e Laura Codruţa Kovesi şi ce rămâne după ea la DNA…

Profil: Cine e Laura Codruţa Kovesi şi ce rămâne după ea la DNA şi Parchetul general

Justiţia încheie un capitol din istoria ei recentă, odată cu revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi (LCK). O personalitate controversată, cu bune şi rele, Kovesi a dominat în ultimii 12 ani vârful marilor parchete. După un start neconvingător, cel puțin în primul mandat la Parchetul general, Kovesi a depășit toate așteptările la DNA. Alimentată de SRI cu informații și probe, DNA sub Kovesi a turat la maximum anticorupția. Climaxul s-a produs în primul an de mandat al lui Klaus Iohannis când binomul SRI-DNA, scăpat din chingile lui Traian Băsescu, i-a “devorat” toți protejații.

Rețeta binomului s-a mai aplicat cu succes, la o scară mai redusă totuși, la DIICOT, în primii ani de președinție ai lui Traian Băsescu, pe vremea procurorului general Ilie Botoș. Între 2005 și 2007, Secția de combatere a macro-criminalității economico-financiare din DIICOT a instrumentat dosarele grele cu Patriciu, Iancu, Tender. A fost aceeași rețetă, SRI pompa “curent” (informație și probe) în “motor” (DNA/DIICOT), după cum plastic s-au exprimat unii inculpați.

A fost și un revers al medaliei, cantitatea mare de dosare procesate în timp scurt, o anticorupție pe fast-forward, a dus și la erori, concretizate peste ani în scandaluri privind abuzuri și achitări.

O rivalitate, dar și un complex, neasumate public, în raport unul cu altul, Kovesi și fostul șef al DNA, Daniel Morar (cel care a pus instituția pe roate), au adus beneficii anticorupției, dar și pierderi, poate chiar mai multe. Binomul SRI-DNA – eficient sub Kovesi din perspectiva procesării unei cantități mari de dosare într-un timp relativ scurt – a fost pus pe butuci și cu mâna fostului șef al parchetului anticorupție, ajuns judecător la CCR.

Una peste alta, dacă Morar a dus accelerația anticorupției la 90 la oră, Kovesi a reușit să ajungă la 120. DNA sub Kovesi a reușit performanța să nu aibă complexe în fața politicienilor din toate partidele și a oamenilor de afaceri puternici și influenți. Procurorii ei au intrat și în zone mai puțin explorate precum corupția din serviciile secrete.

Așadar, se încheie o epocă cu Kovesi, iar așteptările nu sunt optimiste, în ciuda asigurărilor primite de la șeful statului, prin purtătorul de cuvânt, privind continuarea luptei anticorupție. Temerea majoră a oamenilor din sistemul de justiție e că la DNA va fi instalat, după modelul ANI, un șef călduț, un ins cu figură spălată, dar care nu va deranja pe nimeni în mod real și profund, așa cum s-a întâmplat în mandatele lui Morar și Kovesi.

Citește mai jos, pe larg, despre provocările celor 12 ani de mandat ai LCK în fruntea PG și DNA.

Laura Codruța Kovesi a fost cel mai tânăr procuror general al României, numită pe când avea doar 33 de ani. Era procuror la DIICOT Sibiu şi lucrase în câteva cazuri de crimă organizată cu comisarul de poliţie Traian Berbeceanu, însă nu instrumentase niciun dosar greu, aşa cum era, de exemplu, Alina Bica, care făcuse dosarele Tender şi Iancu. Dacă fostul şef al DNA, Daniel Morar, a fost ales de fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei în 2005, Kovesi a fost aleasă în 2006 de preşedintele României, Traian Băsescu. Fostul şef de stat dăduse deja tonul întineririi la vârful structurilor de forţă ale statului prin numirea lui Florian Coldea ca şef operativ al SRI. Ulterior, binomul Coldea-Kovesi a ajuns să fie sinonim cu binomul SRI-DNA.

Primul mandat al lui Kovesi ca procuror general (PG) al României, între 2006 şi 2009, a fost fără rezultate notabile. Un detaliu relevant: ziariştii vechi de pe teren îşi amintesc gesturile copilăreşti ale Codruţei Kovesi care lua în joacă microfonul din mâna reporterilor de la CSM. Atunci, Kovesi nu a făcut mai nimic în ce priveşte marile dosare, cu excepţia unor NUP-uri de răsunet şi a înlăturării din sistem a unor procurori care greşiseră, dar şi munciseră. Astfel, în 2007, LCK a infirmat ordonanţa de punere sub acuzare a fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, în dosarul Mineriadei.

Un an mai târziu, dosarul a fost închis, iar în 2009, Kovesi a propus ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, revocarea generalului Dan Voinea de la şefia Secţiei Parchetelor Militare. Nici dosarul Revoluţiei nu a fost instrumentat cu vreun succes. Relevant e că aceste mari dosare au fost redeschise după ce ea a plecat de la Parchetul General, ca urmare a eforturilor la CEDO ale Asociaţiei 21 Decembrie 1989, conduse de  Doru Mărieş. Acum, dosarul Mineriadei e trimis în instanţă, printre inculpaţi fiind fostul preşedinte al României, Ion Iliescu şi fostul premier, Petre Roman. Cei doi sunt inculpaţi şi în dosarul redeschis al Revoluţiei, aflat încă în anchetă la Parchet.

Kovesi l-a sancţionat şi pe procurorul Ciprian Nastasiu, cel care a instrumentat dosarul de terorism a lui Omar Hayssam şi dosarul Rompetrol al lui Dinu Patriciu. Nastasiu este procurorul care a cerut eliberarea din arest a lui Hayssam, iar teroristul a fugit apoi din ţară. Însă tot Ciprian Nastasiu este cel care a instrumentat şi dosarul privind presupusa implicare a Elenei Udrea în afacerea Alro Slatina. La finalul lui 2009, Kovesi a fost propusă pentru un nou mandat de procuror general, dar Secţia pentru procurori a CSM nu a dat aviz favorabil. Cu toate acestea, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a numit-o pentru un nou mandat de 3 ani în fruntea Parchetului General.

Sorin Ovidiu Vantu pleaca de la DNA dupa ce a fost audiat de procurori, joi, 28 iulie 2016. Inquam Photos / George Calin

De această dată, lucrurile nu au mai fost aşa. Parchetul sub conducerea lui Kovesi a început să instrumenteze dosare grele precum cele ale omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu (SOV), un mogul foarte influent la acea dată. Procurorii i-au întocmit o sumedenie de dosare lui SOV şi acesta a fost găsit vinovat în toate. Acum se află în închisoare. A apărut însă, pe atunci, un mic mogul: Sebastian Ghiţă. El i-a ajutat pe procurorii lui Kovesi să instrumenteze dosarul de şantaj pentru Vîntu, în care acesta a fost condamnat la 1 an de închisoare. A fost începutul sfârșitului pentru SOV și zorii unor ani prolifici pentru Ghiță.

În 2012, în timp ce procurorii DNA ai lui Daniel Morar începeau să aibă primele condamnări grele, precum în cazul fostului premier Adrian Năstase, mandatul de procuror general al Codruţei Kovesi a fost zguduit de scandalul plagiatului. Iniţial, afacerea a fost închisă cu verdict de neplagiat, la pachet cu fostul premier Victor Ponta, însă scandalul a reizbucnit după ce a ajuns la DNA. În decembrie 2016, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis din nou că nu se poate susţine că LCK a plagiat. Doar în proporţie de 4 la sută, infim pentru a declara întreaga teză un plagiat.

În vara lui 2012, când fostul preşedinte al României, Traian Băsescu a fost suspendat, Parchetul General condus de Kovesi a instrumentat un dosar decisiv, cel al şefului de la Evidenţa Populaţiei, chestorul Constantin Manoloiu. “Nu e bine, domnule chestor!”, a spus Traian Băsescu într-un mesaj public în vara lui 2012, în perioada când era refugiat “la garaj”.

După această replică celebră, chestorul Manoloiu a fost chemat la Parchet şi pus sub învinuire pentru abuz în serviciu. După referendumul din 29 iulie 2012, chestorul Manoloiu a trimis o adresă la Curtea Constituţională în care a susținut că Ministerul de Interne nu-şi poate asuma numărul persoanelor înscrise pe listele electorale. Din această cauză, CCR nu s-a putut pronunţa asupra validităţii referendumului de demitere şi a amânat decizia până la sfârşitul lunii august. Aşa a stat Băsescu suspendat aproape 2 luni. Dosarul a fost clasat 3 ani mai târziu pe vremea procurorului general, Tiberiu Niţu, susţinut de PSD.

În octombrie 2012, Kovesi l-a delegat pe Daniel Morar – al cărui mandat la DNA se încheiase – procuror general adjunct interimar. Ea nu a exclus atunci o candidatură la şefia DNA. În acea vreme se discuta insistent în spaţiul public de o rocadă între cei doi. O zi mai târziu însă, Kovesi a fost numită de Guvernul Ponta într-un post de înalt reprezentat la Misiunea României de la Bruxelles, de unde a revenit în ţară, în mai 2013, pentru postul de şef al DNA.

A fost celebrul troc dintre preşedintele Băsescu şi premierul Victor Ponta pentru şefia marilor parchete: Kovesi la DNA și Nițu la PG. Morar nu a fost atât de norocos şi nu a fost propus de guvernul PSD pentru postul de procuror general al României, deşi şi-l dorea, după cum a declarat chiar el în presă. Până la urmă, Morar a fost numit judecător la CCR de Traian Băsescu.

Mandatul de şefă a DNA al Laurei Codruţa Kovesi a început sub auspicii defavorabile. 90 de procurori anticorupţie, printre care şi Anca Jurma (devenită ulterior consilier al LCK şi, azi, procuror-şef interimar al DNA, în locul lui Kovesi) au semnat un protest în care se opuneau numirii ei şi cereau proceduri transparente de selecţie a procurorului-şef. Temerea procurorilor era că LC Kovesi va opri lupta anticorupţie şi nu va susţine atitudinea maximală a DNA în instrumentarea dosarelor penale. Trendul fusese imprimat de Daniel Morar şi echipa lui.

Surpriza a fost că Laura Codruţa Kovesi nu numai că a preluat această atitudine, ci a împins-o chiar mai departe. Acum, atitudini maximale ale DNA, forţări de probatorii şi inculpări, sunt privite drept abuzuri de către inculpaţi şi presa favorabilă acestora. Sub conducerea LCK, DNA nu numai că nu a oprit motoarele, ci le-a turat la maximum, alături de SRI. Au urmat anii de glorie ai binomului, 2014-2015, când procurorii lui Kovesi aveau aproape zilnic audieri, inculpări, reţineri şi arestări. Erau ani când presa stătea non-stop în fața DNA. Erau vremuri când presa internaţională se întrecea în laude la adresa anticorupției din România. Era o perioadă în care la finalul fiecărui comunicat, DNA mulţumea SRI pentru sprijin.

Miniştri în funcție, parlamentari, primari, baroni mai mici sau mai mari au intrat în malaxor. De notat că personaje grele din preajma fostului preşedinte Traian Băsescu au fost anchetate de DNA doar după ce acesta nu a mai fost în funcţie, după ianuarie 2015. E vorba de Elena Udrea sau Ioana Băsescu, fiica fostului şef de stat. Cu unele excepţii: Mircea Băsescu, fratele preşedintelui, a fost arestat în cadrul unei anchete DNA în 2014, pe când Traian Băsescu era la Cotroceni.

La fel, fosta şefă a DIICOT AIina Bica, prietena de shopping a Elenei Udrea şi a lui Dorin Cocoş, fostul soţ al favoritei fostului preşedinte, au fost arestaţi abia la finalul mandatului lui Traian Băsescu, în noiembrie 2014. Şi lideri grei ai PSD, precum Sebastian Ghiţă, Radu Mazăre, Marian Vanghelie sau Neculai Onţanu au fost anchetaţi de DNA abia după ce Traian Băsescu nu a mai fost preşedinte. Chiar şi premierul în funcţie, Victor Ponta, perdant al alegerilor prezidenţiale din 2014, a fost luat în vizor în două dosare penale, iar într-unul dintre ele chiar a fost trimis în instanţă. Nici liderii PNL nu au scăpat, Vasile Blaga sau Ludovic Orban fiind şi ei trimişi în judecată. Mogulii Dan Voiculescu și Ioan Niculae au avut din nou probleme, ceea ce l-a făcut pe fondatorul Antenelor să declare război Justiției care l-a aruncat în pușcărie și i-a confiscat sediul televiziunii.

În 2016, după câteva ezitări, Kovesi a fost numită de actualul preşedinte Klaus Iohannis pentru un nou mandat de şefă a DNA, la propunerea ministrului tehnocrat al Justiţiei din Guvernul Cioloş, Raluca Prună. Al doilea mandat al LCK nu a mai fost atât de prolific. O nouă tendinţă interesantă s-a putut observa totuși. După cazul lui Sebastian Ghiţă, DNA a început să deranjeze din nou corupţia din servicii. Aşa s-a ajuns la dosarul DIPI (serviciul secret al MAI) în care au fost trimişi în judecată chiar foştii miniştri de Interne Gabriel Oprea şi Petre Tobă.

Până la urmă, binomul SRI-DNA s-a gripat după ce CCR a declarat neconstituţional sprijinul tehnic acordat de SRI. Rivalitatea cu predecesorul Daniel Morar a condus la situația neașteptată ca acesta, ajuns judecător la CCR, să pună umărul la distrugerea rețetei de succes a binomului, de care Kovesi a beneficiat din plin. Spre deosebire de LCK, Morar nu a avut o colaborare atât de bună cu “băieții cu ochi albaștri” și DNA, sub conducerea lui, nu a primit atâtea informații și probe. O nouă lovitură pentru Kovesi a venit la începutul lui 2017 când partenerul ei instituțional, șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea, a fost nevoit să părăsească serviciul pe fondul scandalului declanșat de fugarul Sebastian Ghiță.

După pulverizarea binomului de către CCR, procurorii au trebuit să-şi facă dosarele singuri şi anchetele au început să fie din ce în ce mai lente. Motoarele turate la maximum din anii de glorie ai binomului au condus şi la erori. S-a constatat câţiva ani mai târziu, în 2017-2018, când a venit un val de achitări. În al doilea mandat de şefă a DNA, LCK a fost aproape permanent ţinta atacurilor şi scandalurilor de presă, generate şi alimentate de media favorabilă inculpaţilor.

Gabriel Oprea

După plagiat, Kovesi a fost acuzată de prezenţa în sufrageria fostului ministru de interne, Gabriel Oprea, în seara alegerilor prezidenţiale din 2009, alături de foştii şefi ai SRI, George Maior şi Florian Coldea. Prezenţa ei în casa lui Oprea a fost certificată de o anchetă a Parchetului General. Kovesi a fost acuzată de Sebastian Ghiţă de legături prea strânse, însă fugarul nu a prezentat până acum probe privind presupusa ei prezenţă în crama sau la petrecerile lui private, cum a fost în cazul fostului prim-adjunct al SRI, Florian Coldea. Și în final, un scandal uriaș detonat în 2018 de același Sebastian Ghiță, împreună cu clanul Cosma din Ploiești, s-a lăsat cu dosare penale la Parchetul General pentru fabricare de probe. Procurorul DNA Ploiești, Mircea Negulescu zis Portocală, a devenit simbolul “abuzurilor” DNA. E neclar încă dacă problemele de la Ploiești au fost cunoscute și tolerate de șefa DNA, Laura Codruța Kovesi.

Și încă o caracteristică a mandatelor LCK. “A executat” cu sânge rece procurori care poate au mai greșit, dar care au muncit și și-au pus pielea la bătaie. Aproape toți oamenii lui Morar din DNA au fost îndepărtați de Kovesi: Lucian Papici, Mariana Alexandru, Doru Țuluș, Claudia Roșu, Mihaela Iorga Moraru. E vorba de oameni cu experiență și dosare grele la activ.

Ce a rămas după Kovesi, acum, când a fost revocată de la şefia DNA, cu 10 luni înainte să îi expire mandatul? Pe lângă scandalurile recente alimentate de presa favorabilă inculpaţilor şi achitările de răsunet precum cea a fostului premier Victor Ponta, a preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fostului lider PNL, Vasile Blaga (sentinţe nedefinitive, însă) sau cea a actualului preşedinte PNL, Ludovic Orban, rămân câteva condamnări grele.

De departe, cele mai tari scalpuri de la cingătoarea lui Kovesi sunt cele ale favoritei fostului preşedinte al României, Elena Udrea și ale fostei şefe a DIICOT, Alina Bica. Ele au fost nevoite să fugă din ţară şi să se refugieze în Costa Rica. În panoplia lui Kovesi este și Liviu Dragnea, omul cel mai puternic din România momentului, după cum îl caracterizează presa americană. Chiar dacă în cazul lui Dragnea sentinţa nu este definitivă, e de subliniat că dosarul angajărilor fictive, în care acesta a primit 3 ani de închisoare și jumătate cu executare, a fost instrumentat în mandatul Laurei Codruţa Kovesi.

Foto: Laura Codruta Kovesi, ultima zi în DNA (InquamPhotos / Octav Ganea)

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank

Abonează-te la newsletter

11 comentarii

  1. Ar da bine intr-o frescă pictata direct pe peretele de deasupra birolui Presedintelui Camerei Deputatilor…!
    Dracul zugrav sa se prezinte la mine…! Va impartasesc un secret, asta se pricepe al dracu’ si la pictura…

  2. Trebuie stiut ca , personal, LCK nu a instrumentat niciun dosar. Succesul din vremea ei se datoreaza exclusiv informatiilor de la SRI-ul reformat de Coldea si efortului unor procurori si politisti din DNA. Nu are niciun merit, dimpotriva, a adus o echipa neprofesionista, a incurajat procurorii exaltati, barfitori si lingai, s-a debarasat de unii ce o deranjau intr-un mod urat etc. Nu ati zis nimic de problemele cu comunicarea: de ce trebuia sa nege existenta protocoalelor,de ce a negat existenta acelui discurs inregistrat de propriii ei colegi,de ce a negat existenta scrisorii de amenintare adresate subordonatilor sai (aia de care a intrebat Tolontan in interviul de acu jumate de an) . Cum sa te comporti, la acest nivel, negand ca e vocea ta pe inregistrare si ca a fost trucata, la fel ca infractorii?

  3. Articolul contine o mare manipulare:

    “După pulverizarea binomului de către CCR, procurorii au trebuit să îşi facă dosarele singuri şi anchetele au început să fie din ce în ce mai lente. Motoarele turate la maximum din anii de glorie ai binomului au condus şi la erori. S-a constatat câţiva ani mai târziu, în 2017-2018, când a venit un val de achitări.”

    https://www.ccr.ro/files/products/Decizia_51_2016.pdf

    Interceptarile realizate de SRI in dosarele care nu aveau incidents cu siguranta nationala au fost declarate a fi ilegale in 2016.

    Cum e posibil sa afirmi ca DNA a reusit performanta sa finalizeze dosare in 1 – 2 ani ? Simplu, cu nerusinare !

    “CCR a motivat, miercuri 9 martie 2016, decizia privind neconstitutionalitatea sintagmei „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul art. 142 alin. (1) CPP, artificiu prin care autorii noilor coduri le-au dat procurorilor puterea de a desemna Serviciul Roman de Informatii cu efectuarea supravegherii tehnice in dosarele penale. Este vorba despre decizia nr. 51/16.02.2016, a carei motivare o prezentam in cele ce urmeaza, in care judecatorii CCR reitereaza faptul ca Serviciul Roman de Informatii „are atributii exclusiv in domeniul sigurantei nationale, neavand atributii de cercetare penala”.”

    http://m.luju.ro/interceptarile-sri-sunt-ilegale-si-nule-ccr-explica-de-ce-i-a-luat-sri-ului-jucaria-preferata-avand-in-vedere-caracterul-intruziv-al-masurilor-de-supraveghere-tehnica-este-obligatoriu-ca-aceasta-sa-se-realizeze-intr-un-cadru-normativ-clar-precis-si-previz

  4. Rolul SRI este de a asigura siguranta nationala! In momentul in care clasa politica este corupta si distruge in mod sistematic economia Romaniei , acesta este un atac la siguranta nationala!

    Deci furtul organizat timp de zeci de ani de catre PSD este un atac la siguranta nationala si este normal ca SRI , impreuna cu DNA, sa intervina in apararea Romaniei si a cetatenilor ei!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.