SURSE Guvernul intenționează să-și asume răspunderea săptămâna viitoare pe Pachetul doi de măsuri fiscale / Pensiile magistraților și reforma administrației publice, incluse în pachet / Ce alte măsuri vor fi adoptate

Guvernul intenționează să-și asume răspunderea pe Pachetul doi de măsuri fiscale săptămâna viitoare. Proiectul privind pensiile magistraților, reforma administrației locale și Legea insolvenței fac parte din acest pachet, au declarat surse guvernamentale.

Potrivit acestora, se va lucra la definitivarea pachetului de proiecte până la finalul acestei săptămâni, astfel încât săptămâna viitoare să poată avea loc procedurile pentru asumarea răspunderii Guvernului (vezi la finalul articolului care sunt pașii până la promulgarea măsurilor).

Acest pachet conține proiecte care au generat dezbateri aprinse, mai ales în sistemul de justiție și în rândul primarilor și al șefilor de consilii județene.

Conducerea PNL a votat în unanimitate, marți, să susţină Pachetul doi de măsuri prin asumarea răspunderii Guvernului.

• Citește și Premierul Bolojan: Pachetul doi nu poate fi adoptat decât prin asumarea răspunderii și sper să fie adoptat până la finalul lunii august / Dacă nu facem asta, ajungem iar într-o fundătură și riscăm să intrăm în incapacitate de plată

Pensiile magistraților

Plenul Senatului a respins, miercuri, proiectul privind pensiile speciale ale magistraţilor, depus în Parlament de coaliţia PSD-PNL în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din primăvară şi susţinută de candidatul Crin Antonescu. Respingerea proiectului a fost necesară pentru ca noul executiv condus de Ilie Bolojan să îşi poată angaja răspunderea, în Parlament, pe noul proiect de eliminare a pensiilor speciale, procedural acest lucru fiind posibil doar dacă nu există un alt proiect pe traseul legislativ,

Conform proiectului guvernului, magistrații ar urma să se pensioneze la 65 de ani, cu 35 ani vechime în muncă, dintre care 25 de ani vechime exclusiv în magistratură.

Consiliul Superior al Magistraturii și asociațiile magistraților s-au opus vehement acestui proiect.

Proiectul prevede că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării.

Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, a scris Economedia.

Reprezentanții Guvernului au precizat că statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR.

Dacă ar fi continuat să fie menționați în Legea nr. 303/2022, s-ar fi ajuns la un paralelism legislativ – două legi care reglementează aceeași situație, dar în mod diferit – ceea ce ar fi presupus o încălcare a principiului legalității și securității juridice prevăzut de art. 1, alin. (5) din Constituție.

Cumulul pensie-salariu la stat

Ministerul Muncii a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care interzice cumulul pensiei cu salariul în sectorul public. Asfel, dacă un funcționar rămâne în activitate după pensionare, plata pensiei se suspendă pe perioada respectivă. Practic, va lua doar salariul, nu și pensia, potrivit Economedia.

Vor exista discuții pentru exceptarea medicilor și profesorilor, au declarat surse guvernamentale pentru Antena 3 CNN

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat, miercuri, 20 august, despre pachetul doi de măsuri fiscale pregătit de Executiv că nu va cuprinde o reformă a pensionării în cazul militarilor şi poliţiştilor însă există această propunere de a nu cumula pensia cu salariul, care se va referi şi la militari şi la foşti poliţişti, iar aceştia vor trebui să opteze.

”Este un lucru absolut normal. Dacă ai ieşit la pensie la 50 de ani şi te-ai reangajat la stat, nu mi se pare normal să cumulezi salariul cu pensia. Este o reformă substanţială, care se va aplica imediat, de exemplu”, a spus Tanczos Barna.

În schimb, ministrul Educaţiei, Daniel David, a subliniat, miercuri seară, că este de aceeaşi parte a bariadei cu sindicatele din învăţământ în problema cumulării pensiei cu salariul, explicând că pentru Educaţie este fundamental ca dascălii pensionari să-şi continue munca la catedră. El a precizat că a început discuţia cu premierul Ilie Bolojan pentru a-i explica necesitatea păstrăzii acestor pensionari, mai ales că ei nu primesc salariu pentru 12 luni. ”Educaţia a dat ce a trebuit pentru măsurile de criză. E momentul să ne oprim”, a transmis ministrul Educaţiei, citat de News.ro.

Reforma administrației locale

În 7 august, Ministerul Dezvoltării a lansat în dezbatere publică pachetul de măsuri pentru reforma administrației publice. Acesta prevede tăieri de mii de posturi la cabinetele demnitarilor, în instituțiile prefectului, în poliția locală, limitarea unor salarii, reducerea membrilor din consiliile de administrație, alături de o schimbare cheie potrivit căreia funcționarii publici vor fi evaluați după performanță, potrivit Economedia.

Măsurile privind reforma administraţiei locale vizează reducerea a peste 40.000 de posturi, impactul financiar anual urmând să fie de 2,2 miliarde de lei, a declarat în 11 august ministrul Dezoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, citat de Agerpres.

„Această tăiere la nivelele cabinetelor demnitarilor se aplică şi la nivel central, acolo sunt tăieri şi la cabinetul prim-ministrului, al vicepremierilor, miniştrilor, secretarilor de stat şi aşa mai departe, deci este o reducere a numărului de consilieri de sus până jos şi într-adevăr este de peste 6.000 de posturi. Pe partea de Poliţie Locală sunt peste 4.000 de posturi care se taie. Iar cu aplicarea acelui procent de 20% e vorba de peste 30.000 de posturi. În total, peste 40.000 de posturi în administraţia locală şi impactul financiar al acestei părţi, la care am lucrat noi, este de 2,2 miliarde de lei anual, atât este economia din aceste măsuri”, a declarat Cseke Attila la Antena 3.

Discuții pe acest proiect au avut loc inclusiv marți, 19 august, între Guvern și Asociația Municipiilor din România, în urma cărora au fost convenite mai multe modificări. Detalii aici.

Reforma în sănătate

Guvernul a prezentat un pachet de măsuri de reformă în sănătate ce prevede proiecte pilot prin care se introduce salarizarea în funcție de performanță. Banii pentru spitale se vor acorda în funcție de cazurile efectiv tratate. Internarea fictivă va fi sancționată. Detalii aici.

Legea insolvenței

Guvernul propune modificarea Legii insolvenţei, prin impunerea unei interdicții de a fonda societăți timp de 5 ani și printr-o durată mai mică în procedura insolvenței, dar și creşterea gradului de recuperare a impozitelor şi taxelor ce revin societăţilor aflate în insolvenţă.

Alte proiecte care ar putea fi incluse în pachet

În transparență decizională mai sunt și alte proiecte de reformă, însă nu este clar dacă acestea vor fi incluse în cel de-al doilea pachet de măsuri, potrivit Economedia.

Este vorba despre măsuri precum: taxare schimbată pentru multinaționale, capital social majorat pentru SRL, o nouă taxă pe colete, bază de calcul mai mare pentru CASS, impozite mai mari la câștigurile din tranzacțiile bursiere.

Un alt proiect schimbă regulile de guvernanță pentru companiile de stat: se reduce numărul de membri în consiliile de administrație și se taie din indemnizații.

Pașii asumării răspunderii Guvernului în Parlament

• Guvernul adoptă pachetul de proiecte legislative și îl trimite Parlamentului
• Deputații și senatorii pot transmite Guvernului amendamente la pachetul legislativ
• Guvernul se reunește pentru a adopta pachetul în forma finală, respectiv cu eventuale amendamente pe care le acceptă dintre cele trimise de parlamentari
• Premierul alături de întreg Cabinetul vine în plenul reunit al Parlamentului unde prezintă pachetul lagislativ. Acesta nu trece prin procedura dezbaterii parlamentare
• Opoziție are un termen de 3 zile în care poate depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Dacă moțiunea de cenzură este respinsă de Parlament, pachetul legislativ se consideră adoptat. În cazul în care moțiunea de cenzură ar fi adoptată (este necesar votul majorității senatorilor și deputaților), Guvernul cade, iar pachetul de măsuri este considerat respins
• Dacă nu a fost depusă moțiune de cenzură sau a fost respinsă, pachetul legislativ este considerat adoptat de Parlament
• Opoziția îl poate contesta la Curtea Constituțională
• Dacă nu este contestat la CCR sau Curtea respinge sesizarea, pachetul legislativ este trimis președintelui pentru promulgare