G4Media.ro

Prioritățile și mizele Justiției în 2021: Repararea legilor Justiției stricate pe vremea…

Prioritățile și mizele Justiției în 2021: Repararea legilor Justiției stricate pe vremea lui Dragnea, inclusiv desființarea Secției Speciale / Repornirea anticorupției și antifraudei / Reluarea anchetelor Revoluției, Mineriadei și 10 August

După ani de atacuri ale inculpaților conduși de fostul lider PSD, Liviu Dragnea, aflat acum după gratii, Justiția se află în fața unui nou început. Cel puțin din punctul de vedere al intențiilor, noul deținător al portofoliului Justiției, avocatul Stelian Ion, anunță o serie de reforme.

G4media.ro a analizat principalele mize și priorități ale Justiției în noul an, care coincid cu mandatul proaspătului ministru al Justiției.

Repararea legilor Justiției stricate pe vremea lui Dragnea

Desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ) din cadrul Parchetului General. Secția este aspru criticată de Comisia Europeană, GRECO (grupul statelor anticorupție ale Consiliul Europei) și Comisia de la Veneția.

Concepută ca un organism menit să investigheze toate infracțiunile comise de magistrați, Secția s-a remarcat doar printr-o așa-zisă luptă împotriva abuzurilor DNA, însă nu a reușit să trimită în judecată decât dosarele fostului procuror DNA Ploiești, Mircea Negulescu, zis Portocală.

În schimb, SIIJ nu a prins niciun magistrat care ar fi luat mită, ca și cum corupția din magistratură – existentă, atunci când astfel de dosare erau anchetate de DNA – ar fi dispărut brusc, cu desăvârșire.

Deja noul ministru a anunțat că, în ultima zi a anului trecut, a re-trimis la CSM proiectul de lege privind desființarea SIIJ, fără super-imunitățile magistraților. Stelian Ion speră ca CSM să dea un aviz rapid, proiectul de lege să fie adoptat de Guvern și trimis Parlamentului și undeva în martie, SIIJ să fie desființată.

Oricum, existența SIIJ face obiectul unui proces la Curtea de Justiție a UE, iar concluziile Comisiei Europene și ale avocatului general al CJUE sunt în sensul desființării acestei secții.

Pensionarea anticipată a magistraților. Procurorii și judecătorii se pot pensiona anticipat după 25 de ani de vechime în profesie, chiar dacă nu au împlinit vârsta de pensionare. Însă legile lui Dragnea au scăzut vechimea de pensionare la 20 de ani.

Asociațiile magistraților au arătat că punerea în aplicare a acestei prevederi ar putea provoca o hemoragie în masă din magistratură. Prin urmare, la sfârșitul lui 2019, Parlamentul a adoptat o lege care a amânat cu 2 ani, adică până la 1 ianuarie 2022, pensionarea anticipată a magistraților după numai 20 de ani de vechime. Prin urmare, această prevedere nocivă, deși prorogată, există în lege.

Noul ministru vrea abrogarea ei și chiar creșterea vârstei de pensionare a magistraților. ”Sunt îngrijorat de numărul mare de cereri de pensionare. Vom propune creșterea vârstei de pensionare, astfel ca un magistrat să nu mai poată ieși la pensie la 48 de ani”, a mai spus Stelian Ion. Rămâne de văzut dacă nu chiar acest anunț al ministrului va provoca o hemoragie în rândul magistraților, grăbiți să prindă actualele prevederi favorabile privind pensionarea.

Pensia specială a magistraților mai mare sau egală cu salariul. Potrivit legilor lui Dragnea, pensia magistraților se calculează la 80 la sută din ultimul salariu brut, plus sporuri.

Pe legea anterioară, pensia reprezenta 80 la sută din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, fără sporuri. În plus, la începutul lui 2018, ca urmare a ”revoluţiei” fiscale a PSD, salariul brut a crescut foarte mult.

Un procuror DIICOT, de exemplu, cu un salariu net de 15.000 de lei și un salariu brut de peste 20.000 de lei, poate ajunge la o pensie de 18.000 de lei (fără să mai punem la socoteală şi eventualele sporuri din ultima lună), adică o pensie mai mare ca salariul.

Înființarea completurilor de 3 judecători în apel. Această prevedere din legile lui Dragnea a fost, de asemenea, criticată de asociațiile de magistrați, deși aparent pare a fi una benefică, astfel încât să nu mai fie nevoie de crearea unor completuri de divergență atunci când cei 2 magistrați din completul de apel nu se pun de acord. Asociațiile au criticat prevederea întrucât, în acest moment, sistemul are o lipsă acută de personal.

Completurile de 3 magistrați în apel urmau să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2021, însă noul Guvern a prorogat termenul până la 1 ianuarie 2023. Prin urmare, și această ”bombă”, deși prorogată, există în legislație.

Guvernul a prorogat termenul prin OUG ceea ce, potrivit unor critici, este contrar referendumului inițiat de președinte în mai 2019, care spune că legislația Justiției nu ar trebui modificată prin OUG.

Nu poți sta cu mâinile în sân când vezi că ai un incendiu în casă pentru că doctorul ți-a prescris să nu te dai jos din pat”, a argumentat Stelian Ion, afirmând că, în calitate de ministru al Justiției, are obligația de a face tot posibilul ca instanțele din România să nu intre în blocaj.

Durata studiilor la Institutul Național al Magistraturii a fost crescută prin prevederile legilor lui Dragnea de la 2 la 4 ani ceea ce, iarași, ar fi dus la blocaje în condițiile în care în magistratură este deficit de personal. În plus, legea permite intrarea în magistratură, fără concurs la INM, ci la CSM, a altor categorii cum ar fi avocații, notarii sau executorii, dacă au 5 ani vechime.

Deși amânată, și prevederea privind durata de 4 ani a studiilor la INM există în continuare în legislație și trebuie reparată de noua majoritate parlamentară.

Punerea în acord a legislației Justiției și codurilor penale cu deciziile CCR

În ultimii ani, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale nenumărate prevederi din legislația Justiției și din codurile penale. De altfel, acesta a fost și pretextul invocat de coaliția PSD-ALDE-UDMR, condusă de Liviu Dragnea, de a le modifica.

Însă dacă Dragnea se folosea de acest pretext pentru a modifica legile și a scăpa de pușcărie, aceasta nu înseamnă că problema nu există – prevederile rămân declarate neconstituționale de CCR – și trebuie rezolvată cu bună credință de actuala majoritate parlamentară.

Ministrul Justiției Stelian Ion a declarat, de afltel, că punerea în acord a legislației cu deciziile CCR se va face punctual.

  • deblocarea concursului de admitere în magistratură. 2020 este primul an de după 1989 în care nu s-au mai organizat concurs de admitere în magistratură. Potrivit asociațiilor de magistrați, din cauza unei decizii a CCR de anul trecut, examenul de admitere în magistratură nu mai poate fi organizat până nu este reglementat printr-o lege. Aceasta face ca intrările în magistratură să fie blocate în condițiile în care există deja deficit de personal. La nivelul judecătoriilor din România sunt vacante un număr de 309 de posturi de judecător dintr-un total de 2320, au explicat asociațiile de magistrați.
  • salvarea probelor făcute de SRI pe mandat de siguranță națională. În acest moment, ca urmare a deciziei CCR 55/2020, cele mai multe instanțe exclud probele strânse de SRI pe MSN din dosarele penale.Cu toate acestea, există instanțe care interpretează decizia CCR ca având efecte pentru viitor, în sensul că interceptările făcute înainte de decizia Curții Constituționale erau realizate în cadru legal și trebuie să rămână la dosar.

Potrivit unor surse judiciare, chiar așa-zisul complet negru de la Înalta Curte – care a trimis recent după gratii lotul Remus Truică-Paul al României – a menținut probele făcute de SRI pe MSN, însă râmâne de văzut, în momentul în care motivarea sentinței va fi redactată, care a fost argumentația pentru menținerea probelor.

Un proiect de lege privind salvarea probelor SRI – adică crearea unui cadru procesual privind contestarea în justiție a obținerii lor – a fost trimis la parlament de fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, însă proiectul este criticat inclusiv de magistrați și a primit punct de vedere negativ de la CSM. De notat că fostul ministru nici măcar nu a participat la ședința CSM pentru a-și susține proiectul de lege.

Repornirea anticorupției și antifraudei

Deși parchetele au conduceri noi numite de Klaus Iohannis, la propunerea fostului ministru, Cătălin Predoiu, rezultatele se lasă așteptate. După audierile din Parlament, noul ministru al justiției a declarat că nu are în vedere schimbarea șefilor de la DNA și Parchetul General.

Ritmul anchetelor a scăzut substanțial. Este adevărat că acum, parchetele nu mai primesc probe de-a gata de la SRI, ca pe vremea Binomului SRI-Parchet, când aveam de-a face cu o justiție fast-forward, criticabilă însă din punctul de vedere al respectării drepturilor și libertăților inculpaților.

Nu este foarte clar de ce, după 4 ani de la prima decizie CCR care a scos SRI din dosarele penale, poliția (care a preluat rolul SRI) nu este suficient de pregătită, astfel încât să realizeze filaje și pătrunderi autorizate, inclusiv în spații private, pentru strângerea probelor, la fel de repede și de bine ca cei de la SRI.

  • numirea unui nou șef DIICOT. Ministrul Stelian Ion a declarat că o prioritate a mandatului său va fi selectarea și propunerea unui nou șef DIICOT, cu respectarea avizului CSM. DIICOT a rămas fără șef în septembrie anul trecut când Giorgiana Hosu și-a dat demisia după ce soțul ei a fost condamnat la 3 ani de detenție cu suspendare.

Reluarea dosarelor istorice: Revoluția, Mineriada, 10 August

Dosarele Revoluției și Mineriadei au fost retrimise de judecători la Parchet, după 30 de ani de la evenimente, pe motive procedurale. Acum, anchetele trebuie reluate de la zero, iar noul ministru Selian Ion a promis că va sprijini procurorii militari pentru a avea toate resursele necesare reluării anchetelor.

În ce privește dosarul 10 August, în acest an se așteaptă o decizie a instanței privind redeschiderea dosarului. Cazul a fost clasat anul trecut de către procurorul Doru Stoica, iar decizia a fost confirmată de șefa DIICOT de atunci, Giorgiana Hosu. După ce spațiul public „a luat foc” la aflarea veștii, pentru a mai calma spiritele, tot procuroarea Hosu a cerut redeschiderea dosarului și, acum, cazul se târâie în proceduri birocratice în instanțe pentru o eventuală decizie de redeschidere.

Fugarii Justiției din Italia

Mai mulți condamnați pentru corupție din România, precum fostul acționar de la Dinamo, Dragoș Săvulescu, și fost șefă a DIICOT, Alina Bica, au descoperit o schemă ca să scape de Justiția din România. Și-au stabilit rezidența în Italia, unde încearcă să își dezvolte o viață socială, afaceri legale și să plătească impozite.

Cel puțin acesta a fost motivul pentru care Curtea de apel din Napoli nu l-a extrădat în România pe fugarul Dragoș Săvulescu și i-a permis să execute în Italia pedeapsa de 5 ani și jumătate de închisoare cu executare primită în România. În plus, Justiția italiană i-a aplicat lui Săvulescu un decret de grațiere din 2006, i-a scăzut 3 ani din pedeapsă și, râmânând doar cu 2 ani și jumătate (deci sub 3 ani), a decis comutarea pedepsei într-una cu suspendare. Procuratura italiană nu a făcut apel, astfel încât decizia Justiției din peninsulă în cazul lui Săvulescu a rămas definitivă.

Între timp, Curtea de Apel București a confirmat ispășirea pedepsei lui Săvulescu cu executare și menținerea mandatului internațional de arestare ceea ce face ca acum fugarul să se afle într-o situație excepțională: dacă vine în România e arestat, în Italia, e liber.

În ce o privește pe Bica, Curtea de apel din Bari a luat o decizie similară privind executarea în Italia a sentinței de 4 ani de detenție cu executare primite în România, dar nu este foarte clar dacă i-a scăzut pedeapsa, i-a comutat-o în pedeapsă cu suspendare sau dacă decizia a rămas definitivă ori dacă toate aceste lucruri urmează să se întâmple.

Acum, noul ministru al Justiției, Stelian Ion, a declarat că va lua legătura cu omologul lui de la Roma pentru a le explica italienilor de ce aceste cazuri sunt importante pentru opinia publică din România.

Chiar dacă instanțele din Italia, la fel ca și cele din România, sunt independente, în ce privește procuratura de la Roma (care, ca și cea de la București, are și o componentă executivă) poate fi persuadată să facă apel.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

38 comentarii

  1. Vise ,guvernul cade in 6 luni.

    • Ai vrea tu sa cada, deoarece ti cu mafia, cu coruptii, cu hotii.

    • Da de ce, baiatu’? Ce nu-ti convine in privinta intentiilor lui Stelian Ion? Doar nu visezi, iar la…Todorel? Mama ei de viata, cu specimene asa zis umane, ca tine, care franeaza toate intentiile cinstite si corecte pentru Romania…

    • Păi, de ce mă Iancule? Nu ești aparătorul celor săraci în fața celor ce-i exploatează necinstit și îi jecmănește? Sau ești doar un papagal plătit să repete după stăpânii lui…?

    • Imi place poza cu ministrul si cu…..sigla guvernului suprapusa ca o AURA!

  2. Dar cu dosarele de mare cpruptie din sanatate ce o sa faceti?! Multe au fost clasate sau nu se mai lucreaza in ele, din lipsa de probe , inregistrarile facute de SRI au fost eliminate iar cei care au furat, fura in continuare!!!??

  3. Pare a fi un inceput de drum ,dar exista foarte multe legi ce avantajeaza grupuri de cetateni in defavoarea altora. Daca aceste legi ce produc o uriasa paguba la buget nu sunt modificate , atunci cetatenii nu vor mai fi interesati a va vota .

  4. Răspunderea magistraților,o pensie sau un salariu,confiscarea averilor amenzi înzecite!vă faceți că uitați,leprelor,sau vreți să vă facă alții treaba?

  5. Dacă se desființează SIIJ cine mai anchetează portocalii ,onii, manii și alți dumnezei sau îi lăsăm să bage frica în oase judecătorilor iar judecată să fie făcută de procuror sub îndrumarea SRI.Cine va ancheta neînceperea urmăriri penale sau clasarea în dosarele multinaționalelor?A pățit ceva Microsoft sau EADS pentru dare de mită?Câte dosare penale a făcut DNA pentru externalizarea profitului sau contracte păguboase cu firma mamă pentru micșorarea profitului din România ?

  6. Am mare încredere în Stelian Ion. Nu știu cât va putea face, prea multa mizerie in sistem, dar sunt convins de cele mai bune intenții. Să-l lăsăm pe om să înceapă treaba. Multa putere de muncă și mult succes dle Ministru!

    • byggy : nu am incredere in politruci indiferent de unde vin , iar daca din greseala fac totusi ceva bun sa nu uitam ca sint platiti regeste pentru asta . plus spaguiala , ca doar n-au mers in politica fiind mari patrioti

  7. Despre revolutie si mineriade m-am saturat de cite ori am auzit melodia , mai bine ar tace si ar face sa nu devina si el un penibil .Personal astept triplarea pedepselor pentru coruptie , masuri clare pentru recuperarea prejudiciilor , anularea prescrierilor , a pedepsei cu suspendare ,a pedepsei la domiciliu , implicarea serviciilor in vinarea hotilor ( pentru ce sint platiti ? ) .Amin .

    • Abia astept sa te vad la brutarie. Sa simți pe pielea ta. Trebuie sa ai grijă ce iti dorești.

    • ADISHOR MAMA , FIINDCA TRAIESTI INTRE INTERLOPI SI POLITRUCI NU INSEAMNA CA TOATA LUMEA SEAMANA CU VOI .

    • SUBSCRIU ,

      Reforma legislatiei anti coruptie !
      Reforma Codului penal cu pedepse dure nu cu glume !
      Confiscarea averilor ilicite!

  8. Orice ar face, daca raman la varful justitiei personaje precum Scutea, Licu, Haineala, Hosu, Corbu, Iulian Dragomir, Daniel Gradinaru, Baltag, Oprina, totul este in zadar.

  9. Autorul articolului ne poate spune cum se vor recupera si de la cine zecile de milioane de euro pe care statul nostru trebuie sa le plateasca in urma deciziilor CEDO?

  10. Nu are voie să spună ,el face parte din sistem și află multe ,,pe surse”oficiale

  11. Daca veti reusi sa duceti la capat aceste actiuni promise romanilor si sa faceti justitia sa functioneze eficient si pentru adevar, cu atentie la „gruparea Savonierei”, veti fi generatia care salveaza Romania din mainile coruptilor .

  12. Fum si ceata lanseaza proaspatul ministru de la JUSTITIE .de 30 de ani romani primesc doar PROMISIUNI.Cei prinsi ,judecati si pedepsiti au ramas cu banii si averile furate, si traiesc fara prea mari suferinte.Criminali primesc pensii speciale si alte zeci de favoruri si onoruri de la poporul calcat in picioare ,umilit si casapit dupa interesul personal al politicienilor. Banul face dreptatea in Romania nu Constitutia si Legea. Vinovatii din inchisori beneficiaza de regim hotelier ,cu piscina si vizite din partea amantelor.Asta este puscarie ,dreptate??Ce roman nu jinduieste la fapte si dreptate ,la recuperarea catralioanelor de Lei furate??Probabil ca tocmai alesi nostri palamentarii.Pai ei au fost si sunt majoritatea pungasi infiltrati in Parlament.DREPTATE ??LA PASTELE CAILOR.

  13. Multumesc pentru cenzura calificata.

  14. Confiscarea averilor ilicite si inasprirea codului penal.
    Redeschiderea marilor dosare de privatizare ! Criminalii si liderii de crima organizata bagati fara mila la inchisoare pe viata!
    Coruptia la nivel inalt care depaseste 1 mil euro trebuie premiata cu inchisoare pe viata! Peste 100.000 eur, 20 de ani de inchisoare , toate fara posibilitatea de gratiere!
    Pedepsele din actualul cod penal sunt o mizerie si o sfidare pesedisto infractionala.

  15. MILIARDE DE EURO IN PENSII SPECIALE SI SPECIALI, TOTI PENSIONATI LA 45-50 DE ANI.

    CE PRIMESTE SOCIETATEA IN SCHIMB ?

    EVAZIUNEA ESTE URIASA, INFRACTORII CU PROTECTIE DE LA PARTID SAU SECURITATE SUNT FACUTI SCAPATI!

  16. Consider că procurorii, ar trebui să aibă statut de funcționari publici, așa cum sunt în UK, SUA, de asemenea este necesară o lege DRASTICĂ, în ceea ce privește răspunderea magistraților, iar pedepsele să fie așa cum sunt în SUA. Ceea ce face domnul ministru al justiției, este o bătaie de joc, dar se pare că asta merită indigenii din colonia Romanica.

    • Ai revenit, gunoi rusesc, sa ne minti din nou. Iti urez un an nou fericit cu covid la tine, in Rusia.

      USR poate face curatenie in justitie, bineinteles, voi, rusii, va opuneti. Voi si cu PSD.

  17. Dispare o anomalie a sistemului judiciar care nu exista niciunde in lume si anume SIIJ.Nu poti sa infiintezi o sectie de parchet care sa aiba ca obiect de activitate principal cercetarea exclusiva a unei categorii profesionale,fie ca e vorba de magistrati sau oricine altcineva.Magistratii pot fi cercetati penal de orice alta structura de parchet competenta in raport cu infractiunile savarsite(de pilda de DNA pentru infractiuni de coruptie sau de serviciu,de DIICOT pentru trafic de droguri,trafic de persoane etc, de parchetele de pe langa curtile de apel sau PICCJ pentru celelalte infractiuni de drept comun).Nu poti sa infiintezi o sectie de parchet superautonoma si superimuna numai pentru Negulescu zis ,,Portocala”si alti cattiva, suspicionati de pretinse abuzuri.Aceste cazuri pot oricum fi anchetate si de sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul PICCJ, care are destui procurori cu experienta si competenta sa faca acest lucru.Mitul ca SRI a condus activitatea de cercetare penala a procurorilor ori ca comandat-o este o minciuna rostogolita in mass-media arunacata tocmai de cei care au probleme cu legea penala ori de persoane din anturajul lor, caci nicio situatie de aceasta natura nu a fost probata ori dovedita de catre vreo instanta.Pana una alta unde sunt coruptii din justitie?Erau destui cercetati si condamnati in trecut . Au disparut deodata in timpul SIIJ?Asteptam ca CJUE sa se pronunte mai repede pe aceasta chestiune caci toate concluziile depuse erau in sensul desfiintarii SIIJ prin hotarare a instantei europene.Dincolo de faptul ca parti din normele privind organizarea si functionarea SIIJ au fost declarate neconstitutionale chiar de CCR incepand cu data de 19.08.2020.Ma intreb oare ?
    -cine raspunde pentru apelurile retrase de la judecata de SIIJ in cazuri precum Viorel Hrebenciuc,Tudor Chiuariu,Sebastian Ghita s.a, initiate de DNA anterior publicarii in m.OF. a deciziei CCR referite(nr.547/07.07.2020), persoane care desi achitate de instanta de fond au beneficiat de privilegiul nelegal,neconstitutional de a nu li se examina legalitatea si temeinicia solutiei pronuntate de catre o instanta de control judiciar ,ca altor oameni de rand?
    -cine raspunde pentru solutiile pronuntate (anterior publicarii in M.OF. a deciziei CCR referite )de instante in rechizitorii emise de alte structuri de parchet decat SIIJ, cu privire la care institutiile emitente ale rechizitoriilor si-au exprimat punctul de vedere motivat ca sunt nelegale si netemeinice, insa SIIJ dupa preluarea atributiilor judiciare in aceste cauze prin legea contestata a apreciat nelegal sau neintemeiat ca nu se mai impun a fi atacate la instanta de control judiciar pentru verificarea legalitatii si temeiniciei?
    -au existat si magistrati in situatiile expuse care au beneficiat de privilegiile nelegale,neconstitutionale invederate mai sus?
    In cazul in care se va adopta desfiintatea SIIJ prin lege aceasta trebuie insotita de garantii corespunzatoare care sa asigure ordinea si securitatea raporturilor juridice, trebuind stabilite norme de procedura privind:
    -procurorul competent sa dispuna asupra infirmarii solutiilor de clasare ori de renuntate la urmarirea penala in cauze instrumentate anterior de SIIJ si sa sesizeze instanta competenta in vederea redeschiderii urmaririi penale daca se impune acest lucru in cauze de natura celor infatisate;-
    -procurorul competent sa dispuna asupra plangerii impotriva solutiilor de netrimitere in judecata in cauze instrumentate anterior de SIIJ;
    -care este procurorul ierarhic superior care confirma solutiile,inclusiv rechizitoriile in cauze in care si procurori ai SIIJ au facut acte de urmarire penala?
    Pana una alta si in SIIJ poate exista un val de cereri de pensionare, caci multi intrunesc conditiile legale de a se pensiona, cu pensii mari corespunzatoare gradului de procuror al PICCJ(si ne putem astepta ca CSM sa fie sesizat cu astfel de cereri din aceasta zona) si mai exista si posibilitatea ca ,,actori interesati” sa atace la CCR proiectul de lege privind desfiintarea SIIJ in situatia in care va fi adoptat de Parlament si desi la prima vedere n-ar fi nimic neconstitutional in lege,la cate am vazut pana acum cine mai stie…

    • Ce facem cu abuzurile din justitie? Ma refer la acele abuzuri care s-au soldat cu penalizarea statului roman la CEDO cu zeci de milioane de euro? Cine va plati aceste sume? Nu ar trebui penalizati vinovatii? Totusi din aceste doua lungi postari nu am inteles ce puneti in loc? Mai ales ca un fel de SIIJ a existat ne-legal in cadrul DNA pe vremea LCK.
      Ce facem cu erorile judiciare?

  18. O alta problema ce tinde sa devina cronica este lipsa acuta de personal,de magistrati.Se pare ca nu se mai poate asigura echilibrul intre numarul de plecati din sistem ca efect al pensionarii(si ma astept si in perioada urmatoare la un val de cereri de pensionare) si numarul de magistrati nou intrati in sistem ca efect al examenelor de admitere in magistratura(prin INM sau din alte profesii).Sunt instante si parchete care lucreaza sub jumatate din capacitate sau putin peste jumatate ,la un volum in crestere de la an la an a activitatii judiciare sau cel putin cam la acelasi nivel.Trebuie facuta o diagnoza a sistemului din acest punct de vedere si luate masuri corespunzatoare.Prin modificarea legislatiei in sensul maririi duratei de scolarizare de la 2 la 4 ani prin INM, coroborat si cu posibilitatea de pensionare anticipata dupa numai 20 de ani de vechime, normative elaborate in timpul regimului Dragnea, in cativa ani sistemul judiciar va sucomba pe fondul deficitului cronic de personal .Este inca una din modalitatile prin care guvernarea PSD -ALDE-UDMR anterioara a pus justitia ,,pe chituci”. S-a incercat astfel sa se faca loc unor persoane din alte profesii juridice care sa acceada in magistratura in locul absolventilor de INM ceea ce ridica semne de ingrijorare in privinta calitatii si impartialitatii actului de justitie.De aceea o prioritate absoluta este adoptarea grabnica,deci in regim de urgenta a legislatiei privind examenele de admitere la INM si abrogarea prevederilor anterioare din timpul guvernarii Dragnea in aceasta materie.Apoi daca e nevoie sa fie organizate in perioada imediat urmatoare chiar si cate doua serii de examene ori concursuri de admitere in magistratura prin INM sau din alte profesii pe an ,daca prin aceasta se acopera deficitul de personal.Si apoi mai e o realitate:daca ai deficit de personal in justitie la nivel national,nu maresti vechimea in magistratura necesara pentru promovarea la o instanta sau parchet ierarhic superioare,ci o scazi putin.De unde necesitatea de a opera niste modificari legislative si in aceasta zona.

  19. Îmi place că toată lumea are așteptări enorme de la miniștrii USR, la justiție, transporturi sau sănătate, dar de la miniștrii PNL e cumva de la sine înțeles ca nu putem aștepta mai mult decât de la Guvernul Sică Mandolină… Focul la ei, asta pare sa fie strategia PNL, joc de glezne până mai uita lumea de dezastrul guvernării Orban.
    E normal să avem așteptări mari de la noul ministru al justiției, dar sabotarea sistematică a luptei anticorupție timp de ani de zile, din toate direcțiile, de la CCR la CSM, de la Predoiu la Ioha, cu procurori generali ostili și Parlament dominat de PSD si PNL, va fi greu de îndreptat într-un mandat.
    Îi doresc mult succes lui Stelian Ion și am încredere în el. Nu am să uit cum a fost singura voce a opoziției in Comisia pt justiție din Parlament în vremurile siniștrilor Nicolicea, Iordache, Șerban, Marton …
    Realist vorbind sunt foarte puțini oameni în sistem care mai doresc cu adevărat reforma justiției și continuarea luptei cu corupția. Iar când aud freamătul miliardelor de la UE, cred că Iohannis, Orban și camarila au coșmaruri cu un DNA care să funcționeze ca pe vremea LCK

  20. Incerc sa ma fac inteles fata de interlocutoarea mea ,prin clarificarea unor nelamuriri ale domniei sale.Cvasiunanimitatea condamnarilor la CEDO ale Romaniei nu isi au sursa in erori comise de magistrati, ci in legislatia postdecembrista de dupa 1989 in special in ce priveste dreptul de proprietate si in conditiile precare de detentie asigurate de statul roman.Astfel marea majoritate a condamnarilor Romaniei la CEDO rezida in incalcarea dreptului de proprietate,in special in ce priveste imobilele nationalizate ori confiscate de regimul comunist, ori retrocedarile unor astfel de imobile.Legislatia adoptata de Romania nu a corespuns CEDO in materia dreptului de proprietate.Aici nu poate fi vorba de erori comise de magistrati.Conditiile de detentie necorespunzatoare au provocat alte condamnari ale Romaniei la CEDO ,dar si in acest caz nu e vorba de erori comise de magistrati.Acestea sunt cazurile cvasiunanime de condamnare a Romaniei la CEDO si in care s-au acordat cele mai multe despagubiri si ele nu au legatura cu erorile comise de magistrati pentru motivele referite.
    Pentru celelalte cazuri de condamnare a Romaniei la CEDO se pot face analize punctuale in care sa se aduca in discutie si raspunderea magistratilor, care in raport de situatia concreta nu poate sa fie neaparat cea penala.Dar in cei doi ani de activitate SIIJ nu a cercetat si trimis in judecata niciun magistrat din pricina caruia Romania a fost condamnata la CEDO, ceea ce inseamna ca nu SIIJ este solutia pentru problemele semnalate in aceasta materie.
    Cat priveste asa zisele abuzuri comise de magistrati in afara de cazul procurorilor de la DNA Ploiesti deferiti justitiei ,asupra careia instantele de judecata urmeaza sa se pronunte ,eu nu mai cunosc alte cazuri in care sa fie trimisi in judecata sau dovediti prin hotarare judecatoreasca alti magistrati care sa fi comis abuzuri de catre SIIJ sau orice alta structura de parchet.Pentru 2-3 rechizitorii trimise instantei in doi ani de zile merita se merita o sectie speciala de ancheta ?Si atunci de unde necesitatea infiintarii unei sectii superautonome care sa actioneze in materia referita?
    Eu cred ca reiese destul de clar din ce am spus cine urmeaza sa preia competenta de efectuare a urmaririi penale in cazurile in discutie.Adica nu o competenta bazata exclusiv pe calitatea de magistrat,ci una materiala ,in raport de infractiunile savarsite de magistrat ,care este determinata de prevederile legale.Iar pentru a nu exista suspiciuni ,asa zisele abuzuri comise de magistrati pot fi cercetate de procurorii PICCJ-sectia de urmarire penala si criminalistica printr-un serviciu specializat constituit din procurori ai sectiei, care au destula competenta si experienta(in orice caz cel putin la nivelul celor de la SIIJ, caci doar nu sunt cei de la SIIJ singurii competenti si pregatiti profesional sa cerceteze astfel de fapte),insa aceasta numai dupa instrumentarea si judecarea definitiva a cauzelor pendinte(nu cum se intampla acum cu SIIJ care potrivit legii preia de-a valma toate cazurile cu toate persoanele cercetate sau judecate,prin simplul motiv al depunerii unei plangeri impotriva magistratului care ancheteaza sau judeca de catre persoana interesata),caci altfel vorbim de imixtiune in activitatea unui magistrat si atentat la independenta justitiei,consfintita de Constitutie si de CEDO.
    Sa auzim numai de bine!

  21. Incerc sa ma fac inteles fata de interlocutoarea mea ,prin clarificarea unor nelamuriri ale domniei sale.Cvasiunanimitatea condamnarilor la CEDO ale Romaniei nu isi au sursa in erori comise de magistrati, ci in legislatia postdecembrista de dupa 1989 in special in ce priveste dreptul de proprietate si in conditiile precare de detentie asigurate de statul roman.Astfel ,marea majoritate a condamnarilor Romaniei la CEDO rezida in incalcarea dreptului de proprietate,in special in ce priveste imobilele nationalizate ori confiscate de regimul comunist, ori retrocedarile unor astfel de imobile.Legislatia adoptata de Romania nu a corespuns CEDO in materia dreptului de proprietate.Aici nu poate fi vorba de erori comise de magistrati.Conditiile de detentie necorespunzatoare au provocat alte condamnari ale Romaniei la CEDO ,dar si in acest caz nu e vorba de erori comise de magistrati.Acestea sunt cazurile cvasiunanime de condamnare a Romaniei la CEDO si in care s-au acordat cele mai multe despagubiri si ele nu au legatura cu erorile comise de magistrati pentru motivele referite.
    Pentru celelalte cazuri de condamnare a Romaniei la CEDO se pot face analize punctuale in care sa se aduca in discutie si raspunderea magistratilor, care in raport de situatia concreta nu poate sa fie neaparat cea penala.Dar in cei doi ani de activitate SIIJ nu a cercetat si trimis in judecata niciun magistrat din pricina caruia Romania a fost condamnata la CEDO, ceea ce inseamna ca nu SIIJ este solutia pentru problemele semnalate in aceasta materie.
    Cat priveste asa zisele abuzuri comise de magistrati in afara de cazul procurorilor de la DNA Ploiesti deferiti justitiei ,asupra careia instantele de judecata urmeaza sa se pronunte ,eu nu mai cunosc alte cazuri in care sa fie trimisi in judecata sau dovediti prin hotarare judecatoreasca alti magistrati care sa fi comis abuzuri de catre SIIJ sau orice alta structura de parchet.Pentru 2-3 rechizitorii trimise instantei in doi ani de zile merita se merita o sectie speciala de ancheta ?Si atunci de unde necesitatea infiintarii unei sectii superautonome care sa actioneze in materia referita?
    Eu cred ca reiese destul de clar din ce am spus cine urmeaza sa preia competenta de efectuare a urmaririi penale in cazurile in discutie.Adica nu o competenta bazata exclusiv pe calitatea de magistrat,ci una materiala ,in raport de infractiunile pretins a fi savarsite de magistrat ,care este determinata de prevederile legale existente.Iar pentru a nu exista suspiciuni ,asa zisele abuzuri comise de magistrati pot fi cercetate de procurorii PICCJ-sectia de urmarire penala si criminalistica printr-un serviciu specializat constituit din procurori ai sectiei, care au destula competenta si experienta(in orice caz cel putin la nivelul celor de la SIIJ, caci doar nu sunt cei de la SIIJ singurii competenti si pregatiti profesional sa cerceteze astfel de fapte),insa aceasta numai dupa instrumentarea si judecarea definitiva a cauzelor pendinte(nu cum se intampla acum cu SIIJ care potrivit legii preia de-a valma toate cazurile cu toate persoanele cercetate sau judecate,prin simplul motiv al depunerii unei plangeri impotriva magistratului care ancheteaza sau judeca de catre persoana interesata),caci altfel vorbim de imixtiune in activitatea unui magistrat si atentat la independenta justitiei,consfintita de Constitutie si de CEDO.
    Sa auzim numai de bine!

  22. Problema este mai delicata in cazul,, fugarilor din Romania,condamnati la pedepse cu inchisoarea in regim de executare a pedepsei, insa care s-au refugiat in Italia unde tind sa se stabileasca,sa dezvolte o viata sociala,sa deruleze afaceri.Justitia italiana prin Curtea de Apel Napoli in cazul lui Dragos Savulescu si Curtea de Apel Bari ,in cazul Alinei Bica ,dupa ce a recunoscut hotararile judecatoresti de condamnare pronuntate in Romania,a statuat ca cei in cauza sa execute pedepsele pronuntate de autoritatile judiciare romane potrivit legislatiei italiene de executare a pedepselor,ceea ce a permis gratierea partiala(respectiv trei ani) din pedeapsa inchisorii de cinci ani si sase luni pronuntate de instantele din Romania si comutarea diferentei de pedeapsa intr-una cu suspendarea executarii,in cazul lui Dragos Savulescu,iar in cazul Alinei Bica nu rezulta ce efecte concrete a produs.
    Aici ca trebuie sa mentionam ca situatia este acoperita de art.4 pct.6 din decizia cadru nr 584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Europei, privind procedura de executare a mandatului european de arestare,care stipuleaza printre altele drept caz de refuz facultativ de predare catre statul solicitant a unei persoane condamnate intr-o tara membra a UE care a aderat la decizia enuntata, situatia in care aceasta persoana ramane intr-un alt stat al UE unde este depistata,iar acest stat,prin justitia sa se angajeaza ca respectiva persoana sa execute pedeapsa pronuntata de autoritatile judiciare din statul care face solicitarea de predare,potrivit legislatiei sale interne privind executarea pedepselor, in cazul de fata potrivit legislatiei italiene ,care in cazul lui Dragos Savulescu si Alina Bica(pentru ultima nu stim in concret in ce consta executarea ) pare mai favorabila.Dupa cum se vede e un caz de refuz facultativ al predarii unei persoane pentru executarea unei pedepse in baza mandatului european de arestare,lasat la latitudinea statului membru de executare,prin justitia sa. Ma tem ca se mai poate ceva in acest cadru,caci exista acoperire legala in textul enuntat al deciziei cadru 584/JAI/13 iunie 2002 a Consiliului Europei.Romania putea denunta acel articol din decizie la momentul adoptarii ei , in sensul ca el sa nu se aplice si persoanelor care raman in statul de executare,ci doar resortisantilor si rezidentilor acelui stat. Nu stiu daca o mai poate face in prezent ,in sensul de a notifica la Consiliul Europei,rezervele sale susenuntate la aplicarea art.4 pct.6 din decizia cadru 584/JAI din 13 iunie 2002.Eu nu cred ca ministrul justitiei din Italia sau Procurorul General al Republicii are competenta legala sa anuleze niste decizii judecatoresti definitive pronuntate de instantele din Italia. Daca legea italiana ii permite acest lucru bine,sa o faca,daca nu nu.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.