Președintele Aleksandr Lukașenko, după o lună de proteste masive împotriva sa: Dacă Belarus cade, urmează Rusia

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat marţi că dacă regimul său cade, cea care va urma este Rusia. Afirmațiile sale vin după o lună de proteste fără precedent împotriva realegerii sale despre care el spune că sunt susţinute de Occident, relatează AFP, citată de Agerpres.ro.

„Ştiţi la ce concluzie am ajuns cu establishment-ul şi autorităţile ruse? Dacă Belarusul cade, următoarea va fi Rusia”, a dat asigurări Aleksandr Lukaşenko, citat de agenţiile ruse după un interviu acordat mai multor media din această ţară.

El a apreciat că „dacă Lukaşenko se prăbuşeşte, tot sistemul se va prăbuşi, urmat de tot Belarusul”.

După ce în timpul campaniei electorale a acuzat Rusia că încearcă să-l înlăture din cauza refuzului său de a se supune ambiţiilor Moscovei, Lukaşenko a efectuat un viraj la 180 de grade, pledând pentru o susţinere rusă în contextul unei mobilizări fără precedent a protestatarilor de la venirea sa la putere, în 1994.

El a discutat în mai multe rânduri cu Vladimir Putin pe această temă, iar preşedintele rus a promis să trimită trupe în Belarus dacă protestele degenerează în violenţe.

Un summit cu participarea celor doi este prevăzut să aibă loc în zilele sau săptămânile următoare.

Rusia, care ”s-a ars” cu revoluţiile din anii 2000 şi 2010 din mai multe state foste membre ale URSS, zona sa de influenţă tradiţională, nu vede cu ochi buni orice formă de protest împotriva legitimităţii electorale a regimurilor adesea autoritare care conduc aceste ţări.

În ceea ce priveşte arestarea la frontiera ucraineană în noaptea de luni spre marţi a opozantei Maria Kolesnikova, Lukaşenko a afirmat că aceasta a fost aruncată dintr-o maşină „în mers” de alţi doi opozanţi în timp ce aceştia fugeau în Ucraina vecină.

„În maşina lor, au băgat în viteză şi au aruncat-o din maşină în mers. În mers”, a insistat el, afirmând că acum negociază cu Ucraina predarea celor doi opozanţi care se aflau în vehicul.

Kievul a dezminţit marţi această versiune a faptelor, explicând că Maria Kolesnikova s-a opus expulzării sale forţate din Belarus şi că din cauza imposibilităţii de a o convinge să părăsească ţara, ea a fost arestată.

Potrivit agenţiei Interfax Ucraina, ea şi-a rupt paşaportul pentru a nu i se permite să treacă frontiera. Cei doi colegi, Anton Rodnenkov şi Ivan Kravţov, urmează să facă declaraţii în faţa presei ucrainene marţi seară, la Kiev.

Context

Preşedintele Belarusului, Alexandr Lukaşenko, a avut o discuţie telefonică cu omologul său rus Vladimir Putin, la o săptămână de la începutul protestelor. Acesta i-a transmis că, în opinia sa, în contextul protestelor din Belarus şi Rusia este ameninţată, potrivit agenţiei belaruse Belta, citată de EFE.

• ”Trebuie să-l contactez pe Putin, preşedintele Rusiei, ca să pot vorbi cu el acum. Pentru că nu mai este doar o ameninţare la adresa Belarusului”, a spus Lukaşenko la o întâlnire cu responsabilii săi guvernamentali, referindu-se la protestele care continuă în ţara sa de o săptămână după ce a câştigat alegerile prezidenţiale cu 80,1% din voturi, scrutin contestat de opoziţia al cărei candidat principal a fost Svetlana Tihanovskaia, care a obţinut 10,12 % din voturi şi s-a refugiat apoi în Lituania vecină.
• ”Doresc să spun că apărarea Belarusului astăzi nu înseamnă mai puţin decât apărarea întregului nostru spaţiu, Uniunea (Rusia-Belarus). Dacă belaruşii nu rezistă, valul va ajunge până acolo”, a indicat Lukaşenko. El a acuzat anterior ingerinţe externe prin care ţări precum Polonia, Republica Cehă sau Ucraina ar fi instigat protestele şi a susţinut că Belarusul este victima unei ”agresiuni”.

Discuţia dintre Putin şi Lukaşenko a fost confirmată de biroul de presă al Kremlinului, care a transmis într-un comunicat că ”ambele părţi şi-au manifestat încrederea că vor fi soluţionate curând toate problemele” din Belarus. ”Important este ca de aceste probleme să nu profite forţe distructive care încearcă să dăuneze cooperării reciproc benefice între cele două ţări în cadrul Uniunii (Rusia-Belarus)”, mai menţionează preşedinţia rusă.

Cel puţin două persoane au murit, circa trei sute sunt rănite şi aproximativ 7.000 au fost arestate în protestele care s-au extins în aproape tată ţara şi sunt reprimate de forţele de ordine. Circa 2.000 de manifestanţi au fost eliberaţi vineri, unii dintre ei denunţând violenţe fizice şi chiar acte de tortură în arest.

UE a anunţat vineri că va înăspri sancţiunile împotriva oficialilor din Belarus implicaţi în fraudarea alegerilor şi în reprimarea manifestaţiilor, în timp ce secretarul american de stat american Mike Pompeo a declarat sâmbătă la Varşovia că SUA ”urmăresc îndeaproape” situaţia din Belarus.

sursa foto: AGERPRES/EPA/TATYANA ZENKOVICH