G4Media.ro

Președinta autorității pentru adopții: Vom relua demersurile pentru adopțiile internaționale pentru că…

Președinta autorității pentru adopții: Vom relua demersurile pentru adopțiile internaționale pentru că oferă o șansă copiilor cu dizabilităţi sau de altă etnie. Familiile din România recurg la adopţie doar în cazul în care nu pot avea copii biologici

Vom relua demersurile pentru adopțiile internaționale, pentru că acestea oferă o şansă la o familie copiilor cu dizabilităţi sau de altă etnie aflaţi în sistemul de protecţie, în contextul în care familiile româneşti nu prea adoptă astfel de copii, a declarat preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA), Mădălina Turza, într-un interviu acordat Agerpres.

Turza a spus că are în vedere mai multe măsuri în privința adopțiilor: simplificarea procedurii pentru adopţiile interne, evaluarea managerilor de caz, pentru că este o problemă cu deschiderea dosarelor de adopție, iar în părimăvară va lansa o campanie de promovare a adopţiei.

„Familiile de români care adoptă copii sunt cele care nu pot avea copii pe cale naturală, în marea lor majoritate. Cred că povestea aceasta a adopţiei trebuie popularizată în rândul oamenilor. Nu cred că românii refuză neapărat să adopte, cred că pur şi simplu nu există o conştientizare foarte pregnantă a acestei opţiuni şi cred că o campanie în sensul acesta e foarte utilă”, a spus Mădălina Turza.

Ea a spus că este o chestiune de emancipare a societăţii, pentru că în jur de 80% dintre familiile adoptatoare din România sunt cele care nu pot avea copii, ceea ce reflectă fie o necunoaştere, fie o reticenţă, pentru că nu am ajuns la nivelul în care să vedem adopţia ca pe un bine făcut, ca pe o împlinire mai mare decât nevoia biologică de a avea copii. „Adică nu ne gândim la un copil decât dacă noi nu putem să-l facem. Aceasta este o chestiune asupra căreia nu putem acţiona în mod direct, evident, ci doar prin multă informare, comunicare, şi ţine efectiv de nivelul de emancipare a societăţii, nu este neapărat o problemă financiară”, a adăugat Turza.

Președinta autorității pentru adopții a explicat că, în acest context, adopţiile internaţionale sunt binevenite.

„Eu cred că aceşti copii încă instituţionalizaţi, în special cu dizabilităţi, şi nu numai, pot avea o şansă reală de la familiile adoptatoare din afară. Dacă noi, societatea românească nu a ajuns la nivelul de dezvoltare încât să poate să adopte un copil pentru a face un bine mai mare, indiferent de ce culoare are pielea copilului, dacă are sau nu dizabilitate, atunci cred că trebuie să dăm şansa altor familii, care îşi doresc un copil, să salveze practic un copil. Iar asta este practic o soluţie extrem de importantă, pentru că în ţările civilizate oamenii doresc să adopte copii indiferent de criterii”, a precizat Turza.

Ea a explicat că vede această adopţie internaţională de o manieră extrem de echilibrată, cu monitorizare post-adopţie.

În privința pericolului legat de traficul de copii, Turza a precizat că acesta există și în cazul adopțiilor interne. „Este rolul organelor competente, Poliţia, Parchetul, să investigheze astfel de situaţii când ele sunt revelate. Pe de altă parte, eu cred că există pârghii în care să prevenim şi să monitorizăm astfel de derapaje, şi dacă nu există pe adopţii internaţionale le vom crea. Trebuie evitate mecanismele intermediare, ştiu eu ce firme sau ONG-uri sau aşa mai departe, deci există tot felul de modalităţi prin care pot fi evitate situaţii din acestea”, a spus ea.

„Evident că niciun sistem nu este perfect, dar nu trebuie să îngrădim drepturile acestor copii la familie, din cauza unor posibile derapaje. Şi tocmai din motivul acesta vreau să organizăm o dezbatere publică cu nişte experţi din SUA pe adopţie internaţională, tocmai pentru a evalua care sunt riscurile şi cum pot ele să fie adresate în practică, din proceduri, adică cum faci ca să eviţi astfel de situaţii. Dar repet, şi vreau să subliniez această idee – acest risc al corupţiei, al vânzării, sau cum vreţi să-l numiţi, există şi în raport cu adopţia internă şi se întâmplă în momentul acesta – sunt copii care sunt efectiv luaţi în plasament direct din maternitate, nu se mai merge pe procedura de adopţie, ci pentru că ai o asistentă medicală care ştie că astăzi a plecat o mamă din spital părăsind copilul, sună pe filieră mai departe, anunţă doritorul şi vine şi îl ia direct în plasament şi apoi îl adoptă mult mai uşor. Nu mai intră în procedura aceea clasică. Deci românii au găsit variante de a eluda sistemul şi normele şi în interior, deci acest risc eu nu îl văd numai în raport cu adopţiile internaţionale, cred că pentru problemele acestea trebuie găsite soluţii şi în exterior şi în interior”, a subliniat Mădălina Turza.

Întrebată dacă vor fi reluate demersurile pentru adopţiile internaţionale, în cazul în care partidul care a propus-o, PNL, va câştiga majoritatea în alegeri, Mădălina Turza a răspuns: „Categoric da. Ne dorim să avem adopţii internaţionale în interesul copiilor. Dacă vom vedea la un moment dat că românii au ajuns la nivelul în care sunt deschişi către adopţie şi către adopţia celor mai vulnerabili copii, atunci evident că lucrurile se pot modifica în lege, adică nu sunt chestii imuabile”.

Din 2012, adopţia internaţională a copilului cu reşedinţa obişnuită în România de către o persoană/familie cu reşedinţa obişnuită în străinătate poate fi încuviinţată numai în următoarele situaţii:

a) adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne;

b) adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este şi cetăţean român;

c) adoptatorul este soţ al părintelui firesc al copilului a cărui adopţie se solicită.

Foto: Facebook Maria Mădălina Turza

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

15 comentarii

  1. Acum înțelegeți miza din jurul acelei fetițe adoptate de un cuplu româno-american?
    Acel caz este menit să fie un exemplu de pus la tabloul de onoare. Recent, Adevărul a publicat un alt articol menit să demonstreze cât de bine îi este unui copil din România adoptat îde cineva din străinătate:
    https://adevarul.ro/locale/slatina/video-sorina-fetita-adoptata-in-sua-primul-mini-recital-la-new-york-cum-canta-copila-la-pian-1_5e273c855163ec427152e562/index.html?utm_source=widget&utm_medium=website&utm_campaign=topdesktop

    Acum, însăși președinta autorității de adopții pledează deschis pentru reluarea adopțiilor internaționale. În jurul acestor adopții se învârt bani grei. Mulți șmekeri doresc reluarea adopțiilor internaționale pentru a face bani de pe urma lor.

    Desigur, totul se va face în interesul superior al copilului.

  2. Acum inteleg de ce merg prost adoptiile in tara asta! Una din cauze ar fi chiar aceasta doamna! Efectiv bate campii ca nu sunt popularizate adoptiile! Pai din momentul in care depui dosarul si pana sa vezi o fata de copil dureaza 3-4 ani. De asta, doamna, nu adopta lumea, ca puneti voi piedici cu birocratia voastra nenorocita.
    Daca un copil are cateva luni, il iei pe la 4 ani in cel mai bun caz, gata ” educat” de sistem!
    Si uimitor, inteleg din interviu, ca daca iei ilegal un copil acasa din maternitate, il poti adopta mai usor, in loc sa raspunzi penal ! Bravo, nene! Pai de ce nu zici asa?!

  3. Este dilie doamna…vrea sa exporte copiiiiiii??????

  4. În condițiile în care România are deficit demografic, noi vrem să vindem copii în alte țări.
    În loc să-i creștem, să-i educăm și să-i integrăm în societatea noastră, noi îi dăm altora.
    Iată o bună politică publică! Foarte deșteaptă!

  5. Populația țării scade, iar conducerea țării vrea să exporte copii.
    Acești oameni sunt doar proști sau sunt trădători?

  6. În principiu, este bine. Dar există și acum proceduri legale, ce vreți să schimbați la ele, dacă nu sunt indiscret? Sper că nu veți scoate de la sertar legea adopțiilor internaționale din 1997 (prima votată de CDR) a liberalului Valeriu Stoica… căci va ieși un scandal internațional monstru. Porcăria Stoica-Ciorbea-Constantinescu a fost suspendată abia în 2002, de Adrian Năstase, la cererea expresă a Papei Ioan Paul II, care l-a implorat să renunțe la „acea monstruozitate”. Dacă cumva apare același proiect, altfel coafat, se va reveni cu detalii terifiante și verificate, primite direct de la CIDE – Lausanne. Există și în presa românească a anilor 1998-2000 anchete privind cazuri flagrane… cu nume / date / dosar de adopție… Nu, dragilor, asta nu va ține!!!

  7. @ „Găinile” lui Iohannis fac „realizări de export”, ?

  8. Madama asta stie cat trebuie sa astepti sa adopti un copil? 3- 4 ani.De ce un copil abandonat prin santuri, tomberoane, maternitatj nu este dat imediat spre adoptie? De ce viitorii parinti trebuie sa spaguiasca si sa se piarda in itele birocratiei.Nici strainii nu vor adopta un copil cu grave probleme de sanatate sau handicap decat pentru scopuri oculte.Ar trebui sa aveti grija si compasiune de acesti copii ,nu sa- i vindeti ,sa va imbogatiti voi si avocatii de pe urma comisioanelor( spagii) primite.Se nasc putini copii, iar voi ar trebui sa faceti din cei abandonati oameni de nadejde ,si ei sunt viitorul acestei tari, nu sa- i vindeti.

  9. Turza știe din proprie experiență cum se comportă societatea când e vorba de copii cu dizabilități și unul dintre puținele lucruri bune din ultima vreme e numirea ei la autoritatea pentru adopții.

    Problema cu românii e că cei mai mulți dintre ei vor să adopte copii cu pielea albă și fără dizabilități. E alegerea lor. Dar asta nu înseamnă că cei pe ccare ei nu i-ar adopta trebuie să rămână orfani pe viață.

  10. Cum adica, doamna, „copii de altă etnie”!?!? Adica alta față de care?! Domnu’ ungure de la CNCD, la atac!

    Pfff … eu v-am zis ca o sa va f@@~!-n c@@r corectitudinea asta politica! 😆 🙂
    N-o sa mai puteti sa spuneti ce ati vrea, nici la nivel de clasa a II-a. O sa cititi dupa biletele, crectate cu rosu de consilieru’ juridic! 😈

    Bine, hai, ca va invat eu (gratis), de data asta, doamna. Se zice „copil cu un ten cu concentratie mare de melanina”. Notati si informati si consilieru’ juridic! 😉

  11. @Ăștia de la conducerea Autoritații pentru Adopții zic că este ca după înlăturarea lui Ceaușescu, numai că datoriile sunt mult mai mari și la Cotroceni este Iohannis, ?

  12. In sfârșit o opinie fireasca, normala care pune interesul copilului pe primul plan.
    Sper sa fie implementate cât mai curând modificări in legea adopțiilor atat in ceea ce privește adopțiile internaționale pentru copiii nedoriti de nimeni din diverse motive cât și in ceea ce privește criteriile de evaluare ale managerilor de caz.
    Sper sa aibă in vedere și reevaluarea tuturor copiilor care au dosare de handicap, multe fiind fictive.

    Celor care ați comentat cu privire la “exportul” copiilor v-as întreba dacă ați adoptat sau dacă adoptați și cati copii veti adopta??
    Celor care susțineți ca se adopta greu sper sa vorbiți din experiența proprie din actualitatea recenta. Conform legii in vigoare numai cine nu își dorește nu poate adopta repede. Îl lista copiilor greu adoptabili oricine își poate găsi copilul dorit imediat după obținerea atestatului. Deci nu se mai așteaptă ani de zile decât sunt pretenții absurde sau greu de atins din partea părinților.

  13. Procedura de adoptie in Romania este destul de complicata am consultat legea pentru mai multe detalii, puteti intra aici sa vedeti cerintele: https://ad-avocat.ro/procedura-de-adoptie-in-romania/ – Doar cei care isi doresc sa adopte un copil si au rabdarea necesara, pot trece peste orice. Ar trebui facut un sistem mult mai facil de adoptie al copilului in care sa nu existe atat de multa birocratie dar sa-i ofere totusi si siguranta unui camin potrivit.

  14. Cu astfel de persoane rupte de real, realitate si lege, va „castiga” PNL voturi „in jos”. La ce „experti” detin, au reusit sa schimbe motivatia de a-i vota.

  15. Cum se poate face o adoptie in familie,sotul (USA) adopta copilul sotiei (RO) Ei locuiesc de 2 ani ,impreuna toti trei. Un astfel de caz se poate numii adoptie internationala ? Copilul isi iubeste parintii si are o viata de familie implinita si un camin cald.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.