Premierul Estoniei: Țările Baltice sunt în discuții cu aliații NATO pentru creșterea trupelor militare pe teritoriul lor, pentru a descuraja Rusia

Țările baltice discută cu aliații NATO despre creșterea desfășurărilor de trupe militare pe teritoriul lor pentru a descuraja Rusia, a declarat miercuri prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, pentru Reuters.

Rusia, care și-a adunat trupe la granița cu Ucraina, a cerut încetarea acestor desfășurari militare ale NATO și încetarea extinderii Alianței către est.

Rusia a insistat asupra acestor cerințe inclusiv în timpul Consiliului NATO-Rusia organizat miercuri la Bruxelles.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat în urma acestor discuții că întăririle în țările membre NATO din estul ar fi luate în considerare în mod serios dacă Rusia ar invada Ucraina.

Estonia, Letonia și Lituania, guvenate în trecut de Moscova, sunt membre atât ale NATO, cât și ale Uniunii Europene din 2004 și au căutat de multă vreme mai multă implicare NATO.

„Desigur, discutăm cu aliații noștri să le sporim prezența aici pentru pentru a acționa ca un factor de descurajare”, a declarat premierul leton Kaja Kallas, fără a oferi detalii.

„Dacă te uiți pe hartă, statele baltice sunt o peninsulă NATO și de aceea avem grijile noastre”, a mai spus el.

Stoltenberg a declarat la Bruxelles: „Dacă Rusia folosește din nou forța împotriva Ucrainei și invadează în continuare Ucraina, atunci trebuie să analizăm cu seriozitate necesitatea de a crește în continuare prezența noastră pe flancul estic al Alianței”.

Unități NATO au fost dislocate în Lituania, Letonia, Estonia și Polonia după ce Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014. Au puțin peste 1.000 de militari fiecare. Kallas a spus suplimentarea detașamentelor existente este o posibilitate.

Occidentul ar putea avea discuții constructive cu Moscova, a spus ea, dar ar trebui să informeze Kremlinul că, dacă va escalada situația din Ucraina, ar fi un preț mare de plătit în ceea ce privește sancțiunile economice.

„Cred că nu ar trebui să cădem în capcană, să discutăm ce ar putea face Occidentul, pentru că Occidentul nu a făcut nimic rău”, a spus Kallas. „Occidentul nu a format grupuri militare pentru a ataca Rusia”, a completat ea.

Moscova a negat orice intenție agresivă și a spus că are dreptul să staționeze trupe acolo unde dorește, în interiorul granițelor sale.

Sursa foto: Facebook / Kaitseministeerium