Le Monde: România se afundă în criza politică, pe fondul ascensiunii extremei drepte

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Analiză Le Monde, via Rador: Greu de urmărit jocurile de putere și negocierile politice care se desfășoară în România de la 5 mai, momentul în care Partidul Social Democrat (PSD) și extrema dreaptă au răsturnat guvernul liberalului Ilie Bolojan (Partidul Național Liberal – PNL). La fel de greu de înțeles și calculele președintelui centrist Nicușor Dan, care, de atunci, a văzut de două ori cum premierul desemnat de el a eșuat să obțină o majoritate parlamentară.

Pe 14 iunie, tehnocratul Eugen Tomac, în vârstă de 45 de ani, s-a retras înainte chiar de votul de învestitură. Luni, 22 iunie, liberalul Adrian Veștea, 52 de ani, a fost nevoit să renunțe după ce a obținut doar 189 de voturi din cele 233 necesare pentru majoritate, nefiind susținut nici măcar de propriul partid, PNL, condus de Ilie Bolojan. Susținătorii acestuia din urmă îl acuză pe Adrian Veștea că i-a trădat, negociind pe ascuns o alianță cu PSD. Cei etichetați drept „puciști” s-au apărat invocând stabilitatea și „interesul național”.

Marți, președintele Nicușor Dan a reluat consultările cu partidele, sperând să găsească o altă soluție. Ecuația este complicată chiar și pentru un matematician de formație, în condițiile existenței a trei blocuri parlamentare aflate în opoziție reciprocă: PSD, al cărui profil oscilează între centru-stânga și populism conservator; blocul centrist și liberal; și extrema dreaptă, reprezentată în principal de AUR, formațiune pe care Nicușor Dan nu o dorește la guvernare.

PSD a declarat că dorește o nouă coaliție cu PNL, dar fără Ilie Bolojan, în timp ce PNL a afirmat că nu vrea să guverneze alături de PSD. Potrivit lui Nicușor Dan, o posibilă soluție ar putea fi un guvern minoritar, fie condus de PSD, fie de PNL împreună cu partidele de centru-dreapta, susținut din exterior de o parte a opoziției.

La mijlocul lunii aprilie, PSD a părăsit guvernarea în semn de protest față de măsurile de austeritate introduse de Ilie Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar, cel mai mare din Uniunea Europeană. Votând moțiunea de cenzură la 5 mai, social-democrații au urmărit „să recâștige controlul asupra guvernului, dar și să distrugă PNL”, explică analistul politic Sergiu Mișcoiu. Însă, apreciază acesta, „strategia a eșuat”, iar PNL a ieșit întărit în jurul figurii lui Ilie Bolojan.

Cel care a avut cel mai mult de suferit este însă președintele Nicușor Dan, a cărui popularitate s-a prăbușit în ultimele luni și mai ales după desemnarea lui Adrian Veștea fără consultarea liderului PNL, fostul premier Ilie Bolojan.

„Chiar și cei care nu susțin reformele ultraliberale ale lui Ilie Bolojan consideră că trebuie totuși să existe principii în politică”, observă Sergiu Mișcoiu.

În mai 2025, Nicușor Dan, candidat independent și centrist, a fost ales președinte în fața liderului AUR, naționalistul George Simion, după luni de turbulențe marcate de ascensiunea extremei drepte și de anularea scrutinului prezidențial precedent, la 6 decembrie 2024, pe fondul suspiciunilor de ingerință rusă.

El fusese ales pe baza unui discurs reformist, proeuropean și anticorupție. Un mesaj „întemeiat pe onestitate”, spune Sergiu Mișcoiu, care consideră că „totul s-a năruit” în momentul în care șeful statului a provocat divizarea PNL. Totuși, în iunie 2025, Nicușor Dan îl alesese pe Ilie Bolojan pentru a forma un guvern alcătuit din PNL, PSD, USR și UDMR.

Relația dintre cei doi s-a deteriorat însă rapid. Potrivit politologului Vlad Adamescu, președintele s-ar fi simțit „amenințat” de propriul premier „în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2030”. În august 2025, Ilie Bolojan a susținut majorarea TVA la 21%, contrar promisiunii făcute de Nicușor Dan în campania prezidențială, aceea de a nu crește taxele.

În România, mulți se întreabă care este strategia politică a lui Nicușor Dan, primul președinte de după căderea comunismului, în 1989, care nu are în spate un partid.

„Votanții săi se întreabă ce se întâmplă cu șeful statului”, explică Vlad Adamescu, care consideră că acesta continuă să acționeze „de unul singur”, așa cum făcea și la Primăria Bucureștiului, „unde gestiona totul personal”. Calculele sale politice, uneori greu de înțeles, îi surprind chiar și pe susținătorii săi. „Poate că pentru el au sens, dar este dificil de anticipat ce va face în continuare”, adaugă analistul.

În ultimele luni, mai multe decizii și declarații ale lui Nicușor Dan au provocat nemulțumirea unei părți a electoratului său proeuropean. De exemplu, participarea sa, în februarie, în calitate de observator la Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump, în condițiile în care nu participase nici la Forumul Economic Mondial de la Davos și nici la Conferința de Securitate de la München.

De asemenea, utilizarea expresiei „pro-occidental” în loc de „proeuropean” pentru a defini orientarea țării a „ridicat semne de întrebare”, amintește Vlad Adamescu:

„Occidentul înseamnă și Statele Unite, precum și mișcarea MAGA (Make America Great Again) a lui Donald Trump.”

Statele Unite sunt într-adevăr considerate garantul securității României, însă, potrivit analistului, „în interiorul statului român, al serviciilor de informații și al armatei există un conflict latent privind prioritățile politicii externe a României, într-o perioadă în care americanii nu mai sunt percepuți ca aliați pe deplin credibili”.

Între timp, extrema dreaptă continuă să se consolideze. Deși Nicușor Dan declarase că nu dorește un guvern susținut de AUR, premierul desemnat Adrian Veștea s-a întâlnit luni cu liderul formațiunii, George Simion, pentru a obține sprijinul partidului la votul de învestitură organizat în aceeași zi. În cele din urmă, parlamentarii AUR au părăsit sala înaintea votului.

Pentru Sergiu Mișcoiu, AUR a „alimentat” conflictul dintre partide și a încercat să se poziționeze drept „arbitrul suprem al Parlamentului”. Formațiunea de extremă dreapta cere organizarea de alegeri anticipate, variantă respinsă deocamdată de celelalte partide.

Eurosceptic și ostil ajutorului acordat Ucrainei, AUR este creditat în ultimele sondaje cu între 35% și 38% din intențiile de vot.