G4Media.ro

Premieră: o nouă strategie de testare în Bihor, care va permite creșterea…

Premieră: o nouă strategie de testare în Bihor, care va permite creșterea rapidă a numărului de teste. DSP aplică metoda ”pooling” – testarea mai multor persoane într-o singură probă

Direcția de Sănătate Publică din Bihor a adoptat o nouă strategie de testare a persoanelor pentru depistarea infecției cu coronavirus, metodă care permite creșterea rapidă a numărului de teste, potrivit unui comunicat al instituției.

Este o premieră în testarea din România pentru depistarea persoanelor infectate cu coronavirus, până în acest moment realizându-se doar teste individuale.

Mai precis, DSP Bihor va aplica metoda „pooling”, adică testarea mai multor persoane într-o singură probă. În cazul confirmării probei, grupul testat pozitiv va fi divizat în subgrupe mai mici, multiplu de doi, și retestat până la identificarea tuturor persoanelor pozitive (ex. divizare grup: 64, 32, 16, 8, 4, 2). Dacă proba este negativă, înseamnă că toți cei din grupul testat sunt neinfectați cu coronavirus.

Noua strategie de testare comunitară constă în definirea de zone clar delimitate geografic, cu populație omogenă, și testarea într-o singură probă a mai multor persoane din respectiva comunitate.

”Metoda de testare comunitară crește volumul, viteza și eficiența depistării persoanelor infectate cu Covid-19 și vine în completarea procedurilor în vigoare, care se bazează pe testarea individuală, având un ritm de depistare mai lent”, se arată în comunicatul DSP Bihor.

Instituția arată că, pe lângă creșterea volumului și vitezei de depistare a cazurilor pozitive, această metodă crește și eficiența testării, prin folosirea unui număr considerabil mai mic de teste, față de testarea individuală care se practică în prezent.

Metoda de testare comunitară va fi aplicată și în cazul celor 1.380 de persoane aflate în carantină pentru a preveni răspândirea intra-comunitară a infecției.

Direcția de Sănătate Publică Bihor arată că, deși metodologia actuală prevedea că testarea persoanelor carantinate asimptomatice nu este necesară, în județul Bihor toate persoanele au fost testate înainte de ieșirea din carantină.

Specialiștii DSP arată că strategia este aplicată cu succes în prevenția Covid-19 în Israel, fiind o metodă folosită la nivel mondial în prevenția altor tipuri de epidemii. Metodologia de aplicare pentru Bihor a fost avizată de un grup de specialiști din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea și al Direcției de Sănătate Publică Bihor.

În acest moment, DSP are un aparat de testare Real Time PCR cumpărat din donații comunitare în luna martie, iar de săptămâna viitoare va intra în funcțiune un al doilea aparat de testare PCR, achiziționat cu acordul Ministerului Sănătății, potrivit comunicatului citat.

Orădenii, testați preventiv în spațiile publice pentru a detecta persoanele cu febră

În paralel, Primăria Oradea a decis ca, începând de luni, 13 aprilie, orădenii să fie testați cu termometre cu citire de la distanță pe stradă, în piețe și la locul de muncă, potrivit EBihoreanul. Este o măsură preventivă pentru a identifica persoanele care prezintă febră, un simptom al infectării cu COVID-19.

Măsura, valabilă pentru municipiul Oradea, a fost anunţată de primarul Ilie Bolojan săptămâna trecută şi a fost oficializată prin prima hotărâre a Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, publicată pe 9 aprilie.

Primăria a achiziţionat circa 2.000 de termometre, iar o parte din ele vor fi puse la dispoziţia firmelor cu titlu gratuit pentru a le sprijini să îşi continue activitatea în ciuda epidemiei de coronavirus, mai scrie EBihoreanul.

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

25 comentarii

  1. S-au inspirat de la americani si uite ca reusesc sa-i testeze pe toti cei ce ies din carantina.
    Altfel la ce au mai stat in carantina daca este posibil sa fie si asimptomatici printre ei.

  2. Matematic da bine, ar fi eficient, acum ma intreb si eu daca folosesc in 6 etape … pana ajungi la cel infectat dureaza zile tot matematic … rezultatul cred ca ar fi ceva de genu stim cine moare daca nu a murit pana in ziua x. Daca ar fi aparatura suficienta, merge aplicata metoda.

  3. Foarte smart metoda. Folosesc „Divide et impera”.

  4. Metoda e eficienta doar in cazuri incipiente ale unei epidemii (numar mic de infectati). Cand se depaseste un anumit prag va fi nevoie de mult mai multe testari decat in cazul unei testari simple (fiecare om in parte).

    • Pare evident ce zici, nu e vreo mare agerime metoda asta. Conteaza ce cauti: Daca cauti cativa bolnavi intre multi sanatosi, e eficienta. Invers nu. Iar eu banuiesc ca ei cauta grupuri cu potential multi infectati.

      In orice caz, e de urmarit, pentru ca rezultatele ne pot indica (prin metoda de alegere a subiectilor coroborata cu numarul de retestari necesare pentru identificarea tururor infectatilor din grup) ca, de fapt, numarul infectatilor (incluzandu-i si pe cei care fac forme usoare, asa numitii pre-simptomatici) e cu mult mai mare decat arata statisticile oficiale.

  5. Primarul asta chiar e deștept și activ. Cred ca e singurul.

  6. Ca sa ne mai descretim un pic! Exista o vorba in zona care-o parafrazeza pe alta: Tot Banatu-i fruncea, da Bihoru-i mincea!

    A se studia de ce spitalele din oradea sunt dotate la nivel occidental iar organizarea lor pe timp de criza a fost si este exemplar de inteligenta! Cel puțin până acum.

  7. Inteligența românească nu a murit.
    Felicitări pentru idee.

    • nu e idee „romaneasca” daca citeai articolul observai ca e o metoda veche, se foloseste de mult timp. din pacate la noi lucrurile se misca foarte greu si astfel de metode sunt adoptate destul de lent. in fine, exista o gama larga de astfel de metode, unele sunt noi, altele adaptari ale unora mai vechi, etc. bravo bihorenilor!

  8. Bravo, „Boss”!

    Asta e din capitalul: cum să-i omorâm chiar dacă ei nu vor.

    Hai sa facem analiză: Câte grupuri de 64 sunt negative? R: Foarte puține.
    În cazul acesta, tot grupul trebuie carantinat câteva zile bune până la aflarea celor pozitivi prin divizare.
    Cum alegem grupul?
    Cu moralul celor negativi ce facem? Aia mor de inimă.

    • Daca grupurile sunt alese bine nu o sa fie puține negative. Cârcotași sunt pe toate drumurile, din păcate și la propriu in perioada asta

    • @daniel: daca numarul pozitivilor este mare, metoda nu mai e eficienta!

      Fa verificarea pe un caz didactic, grup de patru subiecti cu 3 infectati, care duce la un numar de testari > 4 !

  9. Metoda prezinta un avantaj si dpdv al probei colective testate, dat fiind ca materialul viral fiind mai mult, n-are cum sa iasa cu rezultat incert, cum am vazut ca se mai intampla. Chiar si asa, tot implica un volum mare de munca si timp : ai un grup de 50 de persoane, li se preleveaza tuturor, iese pozitiv, imparti in grupe de 10 sa zicem, iar prelevezi tuturor, testezi si vezi rezultatul pe grupe de 10, sa spunem ca toate ies pozitive, iar se iau probe fiecaruia pe grupe de 5 oameni etc etc.

  10. Amestecând eșantioanele a mai multor oameni, există riscul să se diluează așa de mult virusul încât să rezulte un negativ fals. Foarte inteligent!

    • Ai vreo diploma in virusologie?

    • Avand in vedere ca in unele orase au reusit sa sa gaseasca in sistemul de canalizare acest virus desi numaraul celor depisati ca si infectatii era de ordinul sutelor eu nu cred ca se va dilua.

    • @daniel: explica-i omului unde greseste, nu-i verifica pregatirea, ca n-are legatura cu validitatea rationamentului.
      Cum ar fi sa-ti arate o diploma de doctor in biologie, gen Găbiță Oprea?! 😆
      Brusc ar avea dreptate doar pentru ca ai vazut tu hartia aia?! 😉
      Vorba omului, „foarte inteligent”. 😛

    • Nu am nicio diplomă în virusologie. Am informația de la un laborant.

  11. Nu POOLING. Ci POLLING. Ca nu e bazinificare, e sondare.

  12. Pfff… ce mai calcule faceti aici… Be realistic!
    Metoda se aplica pe grupuri.
    Adica, mergem in grupul x(care poate insemna o casa, un bloc, o scara), nu inseamna ca trebuie sa ii puna intr-un grup de 64… ca in exemplul indicat.
    Probabilitatea ca in numarul total sa fie o medie de 75%, cum am vazut in exemplul 3/4 indicat de cineva, tinde spre 0… adica matematic daca vei face calculul, va tinde spre 0… Asta inseamna ca poti sa iei o aproximatie, de 0.
    Bun, calculul se face pe mase de oameni, luati un esantion de 10.000-100.000 de oameni… metoda, e mega eficienta, fata de metoda individuala… din ce am calculat eu, complexitatea e de O(n/2), parcurgerea e foarte, foarte, foarte, foarte rapida.
    Cu cat creste rapiditatea la testul 1, cu atat creste timpul la testarea 2, 3, 4, pe sub grupuri.
    Adica va creste complexitatea timpului exponential pt testele urmatoare.
    Dar, daca facem un test azi, cu 50 de specialisti, pe 10.000 de oameni, rezultatul il avem in 24 de ore, in primul rand ce aflam? ca probabilitatea(matematic vorbind la nivel mondial nr de teste facute vs nr de confirmari, este de sub 10%), vom putea afirma ca am testat 9000 de persoane care nu au virusul. La subgrupa 2, sa zicem ca raman 1000 de persoane, e probabil sa aflam ca doar o grupa are infectia, asta inseamna 5000 de persoane care nu au… deja am aflat ca 9500 de persoane nu au virusul, asta inseamna ca am testat 95% din tot esantionul.
    Chiar daca, timpul de testare al grupelor cu probleme, va dura sa zicem 3, 4 zile, acopera si persoanele care au si care nu au si toata populatia esantionata. Adica, e ultra eficient, fata de a testa 10.000 de persoane individual. Riscul este totusi, pentru ca rata de eroare la testele PCR este de 95%, riscul este ca in testul initial sa iti arate negativ, asta daca, ar exista o persoana doar infectata, daca sunt mai multe, cantitatea virusata in ponderea totala, va fi ridicata. Astfel spus, daca intr-un subgrup exista mai multe cazuri, e probabilitatea foarte mare sa apara in testul PCR din subgrup.
    Asta ce inseamna? Ca ar conta foarte mult si cantitatea de virus din cantitatea totala a probei. Nu doar ca este declarat pozitiv un sugrup, dar si in ce cantitate. Daca o cantitate de virus este cu peste 10%, exista probabilitatea ca mai multe persoane sa aibe virusul.
    PS. lucrez in statistica, analize si predictii de 12 ani, cat de cat zic ca inteleg metoda, chiar am incercat sa verific daca exista o metoda mai buna, un algoritm mai bun de parcurgere, si nu am reusit, in orice simulare creste complexitatea si nr de teste.

    • @Cosmin,

      Am inteles. Mureai de vanitate sa ne dezvalui ca tu te pricepi la statistica. Asta e boala aia numita romanism. Ai facut o gramada de presupuneri in mesajul tau ca sa poti trage o concluzie de tip Gica-Contra. Romanism, precum spuneam. In loc sa pun si eu umarul sa ajut, sau cel putin sa incurajez o fapta buna, nu dle. hai sa fac tot ce pot ca sa descurajez, sa sadesc pesimism si tot ce e negativ. Ce cacat de atitudine!!!

    • riscurile pot fi mitigate prin alegerea unei dimensiuni corespunzatoare a grupurilor testate.
      De exemplu daca ai 1000 persoane de testat dintre care infectati sunt 10% precum in media testarilor de pana acum, Poti merge pe metoda foarte eficienta de injumatatire pentru a reduce numarul de teste O(logN), nu N/2 cum zici tu (apropo, nu exista complexitate N/2, ci se considera N) insa testele facute pe 500 persoane sunt inutile pentru ca sansele sa iasa negative tind spre zero, si, cum spui si tu, rata de 95% de false negative despre care vorbesti ar face ca in 1/20 cazuri sa declari sanatosi grupurile de 500 care contin 50 bolnavi.
      In schimb daca testezi doar grupuri de cate 3, vei reduce cu peste jumatate numarul de teste necesare insa numarul de infectati scapati printre degete se va mari de la 5% la 10%. Acum cresterea asta nu este de ignorat,insa daca prin asta reusesti sa testezi un numar mai mare de persoane si astfel poti prinde un numar mai mare de infectati, sa zicem 30% in plus, atunci efectul este net pozitiv. CU acelasi numar de teste ai descoperit 107 bolnavi din 2000 testati in loc de 90 din 1000 testati.

  13. @Fane,
    Fiecare reactioneaza la stimulii care ii are mai sensibili. Dar in fine, eu abea astept sa fiu contrazis si de alte calcule, dar nu stiu ce sa compar, o analiza statistica vs o parere subiectiva. E cum ai calcula mere cu pere. Dar ca idee, deja am vb cu 2 persoane din sistemul medical legat de modul acesta de testare si legat de gradul de eroare. Eu am zis ca lucrez in domeniul asta statistic, tocmai ca abea astept sa fiu si contrazis de altii care calculeaza asta si daca gresesc sa imi reevaluez parerea. Dar legat de parerea: „hai sa fac tot ce pot ca sa descurajez”, cred ca e exact invers…Adica fix ca mi se pare ca am incurajat dezbaterea. Si ai tras o concluzie subiectiva pe baza propriilor convingeri selective. Adica, am ramas fara argument la ceva ce era tehnic ca abordare…

    • @LviuG. Corect, foarte multumesc! M-am exprimat gresit, N/2 este iteratorul 1 din parcurgerea testelor, adica nr de teste facute = 1, unde 1 = n/2 care creste in fct de nr de teste facute pe adancime, la iteratorul 2 ajungand la (n/2)/2 si tot asa…
      Am vrut sa pun formula aici dar nu pot scrie logaritmi corect asa ca am incarcat imaginile, https://imgur.com/wG7xZ7e
      Si modul in care se reduce parcurgerea https://imgur.com/pJypml0
      Se subantelege ca in exemplul meu cautam suspectul ce poarta numele de „68”… adica O(logn).
      Sunt sigur ca ai inteles ce am vrut sa scriu 🙂 dar tu ai dreptate si eu am gresit, multam!
      Daca stai si te gandesti, metoda are si solutii foarte eficiente, dar si in diferite situatii sa fie ineficienta.
      Dar uite o situatie in Bihor, ca despre Bihor e vorba in articol, sunt 1613 pers carantinate(in 14 aprilie). Cazul ideal e sa fie toti fara virus. In cazul 2, la testul 2, cand nr de persoane din grup/test, scade la jumate, adica n/2, la care ma refeream eu, sa ai o jumatate cu 806 pers, fara virus, e o accelerare mare a persoanelor testate. Dar nu exista cazul ideal, pt ca e greu sa grupezi atat de multe persoane, deci grupurile sigur sunt pe nr de locatari la adresa, strada, alte ordine de masura.
      Daaar, succesul metodei intervine in urmatoarea situatie: in momentul testarii pe aparatul PCR exista metoda de amplificare, care iti da o curba de amplificare ce are o marime diferita in momentul prezentei virusului. Altfel spus, daca 2 sau mai multe persoane sunt bolnave, cantitatea de virus din proba extrasa este mai mare. Insa ca sa poti sa vezi asta, ai nevoie de o experienta de ani de zile pe aparatul PCR, sa iti dai seama din prima, daca sunt mai multe persoane care au virusul.
      Iar ce spuneai tu, cu cifra 3, aici intervine, in loc sa faci testul urmator cu iteratorul de n/2, folosesti n/3, adica imparti grupul in 3 nu in 2, pentru ca o proba considerata calitativa( covid pozitiv, da sau nu), o transformi intr-o metoda cantitativa, din curba de amplificare, adica intr-o proba in care clar afli daca in grup e virusul dar si in ce cantitate, insa repet, din ce am inteles, ai nevoie de multa experienta sa iti dai seama de asta. Ce spun e din discutia cu 2 persoane care cunosc si lucreaza pe PCR, de la ele stiu despre aceste curbe de amplificare, daca cineva se pricepe pe PCR si are o alta parere, ar fi bine venita sa ne explice de ce nu ar fi asa.
      Daca faci 3 teste intr-unul, atunci, nu ai suficient personal…si se mareste foarte mult timpul de realizarea probei, teoretic ai dreptate, sunt sanse mari sa il gasesti pe cel cu covid din 3, avand 4 posibilitati, 0 covid, 1 covid, 2 covid, 3 covid, adica ai 25% sanse ca 3 sa fie sanatosi.
      Insa sa testezi din 1 in 1, e cel mai ineficient, sper sa imi dai dreptate aici, e worst case scenario pentru persoanele care au covid si nu ai ajuns sa le testezi si pana ajungi la ele, acestea au sanse mari sa moara, pentru ca norocul nu a ajuns pe strada lor la timp, pt ca se faceau teste la primii din grup…(vorbim de parcuregea in stiva, array…cum vrei sa ii zici cu iteratorul = 1)…
      Iar aici, timpul este cel mai important factor, ori timpul in cazul parcurgerii cu ordinul de masura 1, e super ineficient. Intra-devar, la testarea in masa, pe grup, timpul initial e mai prost decat timpul parcurs din 1 in 1, dar numarul de cazuri, depistate in final, creste exponetial in cazul pooling-ului, si ramane 1 in cazul testarii din 1 in 1. Timpul de testare e mai important decat nr testarilor, pt ca cea mai limitata resursa este timpul celor care au covid, pe urma nr de specialisti, pe urma nr de teste, timpul pentru o testare.
      Si in concluzie, imi dau seama ca trebuie facut un forecast cu indicatorii astia, nr de persoane, timpul de testare pentru o proba, nr de persoane care fac testul, timpul mediu de testare pentru un grup(ca una e sa mergi la o persoana sa iei o proba, alta sa aduni o proba de la 30 de persoane si sa faci un test de grup)…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.