Pilotarea programelor educaționale explicată pas cu pas (sau ce ar fi bine să înțeleagă dl Szekely că înseamnă pilotare educațională) – cercetătorul Dacian Dolean

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Am citit interviul acordat Edupedu.ro de dl Szekely în care a discutat despre pilotarea care începe în școlile din România în această toamnă. Din acest interviu înțeleg că la nivelul ministerului există încă multe neclarități legate de rolul pilotărilor în școli și de modul în care trebuie să se implementeze acestea. Mai jos am să descriu câțiva pași simpli, dar necesari oricărei pilotări care se dorește relevante pentru politicile educaționale adoptate în România.

Pasul 1. Conceptualizarea clară a unei viziuni (ex. dorim ca majoritatea populației din România să poată înțelege măcar un text scris la un nivel de clasa a 8-a), identificarea unor nevoi de dezvoltare (ex. alfabetizarea elevilor din clasele primare și gimnaziale trebuie îmbunătățită) și a unor obiective (ex. scăderea ratei de analfabetism funcțional de la 45% la sub 10% în următorii 10 ani, măsurată prin testul PISA). Responsabilitatea acestui pas îi revine Ministerului Educației (ca entitate de management a educației din Romania), nu școlilor care vin cu propuneri de pilotare (așa cum se întâmplă acum).

Ca să fie mai ușor de înțeles, am să fac o analogie: Un profesor competent știe să urmeze o programă școlară (care stabilește viziunea), știe să își evalueaze elevii la începutul anului școlar (pentru identificarea nevoilor de dezvoltare) și știe să își stabilească niște obiective fezabile pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale elevilor, corelate cu programa școlară. Acest profesor dovedește calități manageriale bune, deoarece știe de unde pornesc elevii și unde trebuie să ajungă.

În schimb, un profesor slab pregătit se duce în fața elevilor și îi întreabă: “Voi ce vreți să învățați astăzi?” În cazul acesta, puțini elevi vor ridica mâna să spună ce vor să învețe, pentru că nu e treaba lor. Nu ei sunt managerii clasei. Nu ei stabilesc agenda zilei. În consecință, nu e normal să ne mirăm că sunt puțini elevi care participă la oră, așa cum nu e normal să ne exprimăm dezamăgirea că sunt atât de puține școli care și-au exprimat dorința să participe la pilotare. Pilotarea nu trebuie să înceapă întrebând școlile: ”Voi cam ce ați vrea să pilotați inovativ anul acesta?”, ci e nevoie de un plan riguros de pilotare, bazat pe dovezi științifice.

• Citește pe Edupedu.ro analiza integrală semnată de Dacian Dolean, cercetător specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii