Peste 200 de percheziții într-un dosar de falsificare de documente de identitate românești / Printre cei care ar fi beneficiat de acte false este și Stanislav Carpiuc, arestat pentru incendiile la casa și mașina premierului britanic Keir Starmer

Descinderi în cazul falsificării documentelor de identitate, marți dimineață, în Suceava. Sunt 206 percheziții efectuate de autorități pentru destructurarea unei rețele de crimă organizată care falsifica documente românești.

Perchezițiile au loc la Primăria orașului Săveni, județul Botoșani și la Serviciul de evidența populației din cadrul acestei primării, dar și la mai multe persoane fizice.

Cei care au primit cetățenia română erau, de fapt, ruși, iar unul dintre cei care au obținut carte de identitate românească la Săveni este Stanislav Carpiuc, cel care a fost arestat în legătură cu trei incendii, de la casa și mașina premierului britanic Keir Starmer, precizează surse G4Media.

Este al doilea suspect acuzat în acest caz, după un ucrainean. Bărbatul de 26 de ani, dintr-o suburbie a Londrei, a fost reținut pe aeroportul Luton și dus în fața instanței, care l-a pus sub acuzare pentru incendiere și conspirație.

Unul dintre incendii a fost pus pe 12 mai la poarta reședinței unde a locuit Keir Starmer înainte să devină prim-ministru și să se mute în Downing Street. Alt incendiu, la fel, minor, a fost pe aceeași stradă. Și, cu patru zile mai devreme, o mașină asociată de asemenea cu Starmer a fost incendiată.

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împreună cu ofițeri ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, au executat marți 206 percheziții domiciliare la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice. Acțiunea masivă, parte a unei anchete complexe, vizează destructurarea unei rețele infracționale implicate în emiterea de acte de identitate românești false.

Ancheta se concentrează pe funcționari publici din județul Botoșani, investigați sub suspiciunea de luare de mită și fals informatic, alături de acuzații de dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals. Rețeaua suspectată ar fi facilitat obținerea unor documente neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova, atribuind identități fictive și domicilii inexistente.

Documentele emise, incluzând acte de identitate, se bazau pe certificate de cetățenie română falsificate și confirmau reședințe fictive, fără consimțământul sau prezența proprietarilor legali. Investigațiile inițiate au relevat că aproximativ 7,000 de persoane au stabilit în mod fictiv domiciliul în România în perioada 2023-2024.