Parlamentul viitorului se confruntă cu pandemia și totalitarismele (Op-ed David Sassoli)

La 15 luni de la izbucnirea distrugătoare a pandemiei, suntem cu toții îndemnați să ne reinventăm. Nu există niciun sector care să poată crede că se va reîntoarce la viața de dinainte. Pandemia de COVID-19 ne-a arătat foarte clar unde suntem puternici și unde suntem slabi, unde trebuie să schimbăm, ce putem îmbunătăți. Acest test este valabil pentru instituțiile europene și naționale, pentru companii, partide, sindicate, pentru administrațiile regionale și locale.

Nu putem evita să ne confruntăm cu învățămintele trase de pe urma pandemiei de COVID-19 și nu putem închide într-un sertar experiența și datele acumulate. Aceste 15 luni de durere, suferință și șoc ne oferă șansa de a deveni mai eficienți în multe domenii.

În acest spirit, Parlamentul European a inițiat de săptămâna trecută un proces de reflecție, deschis tuturor deputaților, pentru a găsi modalități de a reforma instituția noastră în ce privește modalitățile de funcționare, modul de îmbunătățire a activității legislative, a organizării interne, a rolului plenului și al comisiilor parlamentare, precum și activitățile internaționale. Un subiect deosebit de important este relația dintre Parlament și cetățeni.

Pe scurt, înainte de a lua măsuri cu privire la reglementări și dispoziții, avem nevoie de idei. Acesta este motivul pentru care, până la sfârșitul lunii iulie, cinci grupuri de lucru, conduse de deputați mai tineri și de unii mai experimentați, cu participarea grupurilor politice, vor elabora analize care vor oferi organelor competente o viziune a viitorului Parlamentului. Este vorba de un exercițiu de participare ascendentă, care se va desfășura pe o platformă interactivă deschisă contribuției tuturor, care se va încheia în toamnă printr-o dezbatere generală care va aproba un document care va cuprinde reformele ce urmează a fi elaborate în a doua parte a legislaturii.

Pandemia a scos la iveală numeroase dificultăți în ce privește aplicarea normelor existente și a evidențiat necesitatea unor instrumente mai flexibile. Instituțiile noastre trebuie, de asemenea, să ia în considerare modalități de a-și îmbunătăți funcționarea pentru a permite sistemului democratic să răspundă mai bine încercărilor lumii contemporane. Chiar dacă democrația este un sistem fragil, aceasta nu poate însemna să rămânem nepăsători și să așteptăm lucrurile să se întâmple. Este de datoria tuturor, în această perioadă dificilă, să își adapteze mecanismele de funcționare.

Sper că parlamentele naționale se vor angaja, de asemenea, să evalueze funcționarea instituțiilor lor, deoarece COVID-19 ne-a făcut să înțelegem că Uniunea Europeană este mai mult decât numai instituțiile de la Bruxelles. Există dimensiuni naționale și regionale care au un impact fundamental asupra mecanismului comunitar. Să ne gândim numai la ce rol important și central au jucat regiunile și autoritățile locale în lupta împotriva pandemiei. Toate sunt „părți” ale dimensiunii europene. Dacă toată lumea își îndeplinește rolul, vom putea să ne regândim modul de funcționare și să îl facem mai puțin birocratic și dirijist.

Observăm cu mare îngrijorare o presiune puternică din partea sistemelor autoritare pentru a acredita ideea că sunt sisteme eficiente. Aceasta este o încercare cu care am început să ne confruntăm și trebuie să luptăm cu hotărâre. Noi nu dorim să renunțăm la democrație și putem face acest lucru prin actualizarea normelor noastre, prin reînnoirea instituțiilor noastre, oferind noi instrumente de participare. Parlamentul European a decis să nu rămână impasibil, și să acționeze fără tabuuri.

N.red. Articol de opinie semnat de David Sassoli, Președintele Parlamentului European