G4Media.ro

Parchetul general, pledoarie la Înalta Curte: Nu a existat un vid legislativ…

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro

Parchetul general, pledoarie la Înalta Curte: Nu a existat un vid legislativ privind întreruperea prescripției favorabil inculpaților / Instanța supremă va tranșa pe 25 octombrie problema de drept de care depinde soarta unor inculpați precum Elena Udrea sau Ioana Băsescu

Parchetul general a publicat pe portalul propriu concluziile scrise înaintate Înaltei Curți, instanță care va tranșa pe 25 octombrie 2022 chestiunea de drept legată de retroactivarea deciziilor CCR privind prescripția. În esență, Parchetul general susține că, între deciziile CCR privind prescripția din 2018 și 2022, nu a existat un vid legislativ care să fie invocat acum de inculpați ca lege penală mai favorabilă.

Potrivit avocaților, acest presupus vid legislativ ar retroactiva pe principiul legii penale mai favorabile până la data intrării în vigoare a noului cod penal – 1 februarie 2014. Aceasta ar presupune, spre exemplu, ca toate cele 3 dosare penale ale Elenei Udrea, inclusiv ”Gala Bute” pentru care este acum în pușcărie, să fie prescrise ceea ar echivala cu exonerarea fostei blonde de la Cotroceni și eliberarea ei din penitenciar.

Văzând dispozițiile art. 155 alin.1 din Codul penal, subsecvent Deciziei nr. 297/2018 care a declarat neconstituționalitatea doar a sintagmei „oricărui act de procedură”, dar și considerentele Deciziei  nr.  358/2022  din  parag. 74, potrivit cărora rațiunea care a stat la baza pronunțării Deciziei nr. 297/2018 nu a fost înlăturarea instituției întreruperii cursului termenelor prescripției răspunderii penale, se constată că instituția întreruperii prescripției nu a fost înlăturată cu totul din fondul legislativ activ, dar nici nu îndeplinește cerințele de previzibilitate în absența indicării actelor întreruptive de prescripție, pentru a putea fi calificată ca lege penală mai favorabilă”, a arătat Parchetul general.

Ce a scris Daniel Morar în motivare

Fostul judecător CCR Daniel Morar, raportor în cazul deciziei a CCR privind prescripția din mai 2022, a scris în motivare că, între cele două decizii CCR, ”fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale”. Fostul judecător CCR, devenit între timp avocat, a subliniat și într-un interviu acordat Aleph News faptul că am fi în fața unui vid legislativ care retroactivează ca lege penală mai favorabilă.

Am văzut că altă instanță a sesizat ÎCCJ să le dezlege problema juridică și să le spună că, dacă pentru faptele comise înainte de Ordonanța din mai 2022, iată că s-a putut – prin care se spune clar care sunt actele care întrerup cursul prescripției – dacă până atunci a mai existat prescripție specială. Aceasta este marea întrebare, deși ea are răspunsul foarte clar în paragraful în care Curtea spune că ea constată că în perioada 2018 – 2022 nu a existat un caz de întrerupere. Știind că aceasta este o lege penală de drept material substanțială se aplică legea penală mai favorabilă, nu avem decât să ajungem la concluzia că toate faptele comise până la data Ordonanței din mai 2022 nu au acte de întrerupere a cursului prescripției”, a concluzionat Morar în interviul de la Aleph News, de la sfârșitul lunii iunie 2022.

Morar, combătut de Tudorel Toader

Teza lui Morar redactată în decizia CCR din mai 2022 a fost combătută și de fostul judecător CCR și ministru al Justiției Tudorel Toader într-un discurs ținut pe 6 iulie 2022 în fața studenților și profesorilor din Focșani ai Universității Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iași. Tudorel Toader a susținut punctul de vedere al Guvernului și Ministerului Justiției, la care s-a raliat acum Parchetul general, potrivit căruia nu a existat un vid legislativ favorabil inculpaților.

Fragmente relevante din pledoaria lui Tudorel Toader:

”Din punctele de vedere care au fost trimise la curte, cel mai apropiat și corect este al Guvernului, dar Guvernul nu le face el … Ministerul Justiției. Dar aici Ministerul Justiției ne spune ceva spre care să nu ne surprindă dacă Înalta Curte va dezlega prin HP (Hotărâre Prealabilă – n.r.) această soluție că a rămas din 2018 norma interpretată de Curtea Constituțională, că n-a existat un vid legislativ cu o omisiune legislativă și că alineatul 1 (al articolului 155 din Codul penal – n.r.) continuă să producă efecte întreruptive de prescripție numai pentru actele care se comunică suspectului sau inculpatului”.

”În 2018 s-a dat decizia Curții Constituționale, a adoptat 297 (prima decizie CCR privind prescripția, nr. 297/2018 – n.r.) și a spus că alineatul 1 (al articolului 155 din Codul Penal – n.r.) e în vigoare dacă se referă la actele care se comunică. Deci a rămas alineatul 1 în vigoare, n-a rămas un gol legislativ, a rămas în vigoare pe partea de acte de procedură care se comunică.

Eu cred că această decizie nu era necesară, că rămânea decizia din 2018 cu întrerupere a celor care se comunică și cred că așa va considera și Înalta Curte prin HP”, a explicat fostul judecător CCR Tudorel Toader.

Context. Pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte trebuie să se pronunțe în legătură cu (ne)retroactivarea deciziilor CCR privind prescripția. Mai multe instanțe au cerut Înaltei Curți să stabilească dacă deciziile CCR privind prescripția retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile.

Care e miza: ”Amnistia mascată”. Dacă Înalta Curte ar interpreta deciziile CCR așa cum solicită avocații Elenei Udrea, de exemplu, și ar stabili că – în perioada 1 februarie 2014 – 30 mai 2022 – nu ar fi existat cauze de întrerupere a cursului prescripției, atunci dosarele „Hidroelectrica„ și ”Finanțarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009„ ar fi prescrise încă din 2019. Cu alte cuvinte, Elena Udrea și fiica cea mare a fostului președinte, Ioana Băsescu, ar scăpa de condamnările în primă instanță din dosarul Finanțării, de 8 ani, respectiv 5 ani de detenție cu executare. De altfel, la termenul din 8 septembrie 2022, completul de la Înalta Curte care judecă procesul ”Finanțării campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009” a amânat dezbaterile până pe data de 15 decembrie 2022, după decizia ÎCCJ din 25 octombrie 2022 când ar trebui să se tranșeze practic dacă dosarul este prescris sau nu.

Însă cazurile Elenei Udrea și Ioanei Băsescu sunt doar exemple notorii. În realitate, toți inculpați anchetați sau judecați și toate persoanele condamnate din România solicită parchetelor și instanțelor să li se aplice deciziile CCR privind prescripția și să verifice dacă faptele lor erau/sunt prescrise, au explicat juriștii consultați de G4media.ro.

Iar inculpații condamnați fac cereri de revizuire sau contestații în anulare pentru a se stabili dacă faptele lor erau prescrise în momentul condamnării. În plus, ei solicită să fie eliberați din închisoare. Este și cazul lui Adrian Mititelu și Bogdan Olteanu. Cei doi au solicitat instanțelor să i se re-analizeze cazurile din perspectiva deciziilor CCR privind prescripția, iar – până ce instanța va judeca cererea pe fond -au solicitat să li se suspende pedeapsa, adică să fie eliberați din pușcărie.  Lucru care s-a și întâmplat în cazul amândurora.

Asistăm la o amnistie mascată, în realitate. Ceea ce a vrut să facă Liviu Dragnea în 2018 cu acea ordonanță de grațiere și amnistie, ar putea fi pus în aplicare prin aceste decizii CCR privind prescripția”, a punctat un magistrat pentru G4media.ro

Notă: Alex Costache este jurnalist și la știrile TVR.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

9 comentarii

  1. Idolii voștri scapă.

    • VARANU „Nu avem toată puterea până nu luăm și justiția“.

      NOUA „justitie” LA CARE VARANU &CO AU MARE CONTRIBUTIE VA FI IARASI CE A FOST SI MAI MULT DE ATAT!

  2. Cum se numeşte un stat, care se pretinde de drept, dar de fapt are un vid legislativ timp de 8 ani? Un vid legislativ cu privire la aplicarea legii penale, ce afectează mii de procese şi sute de mii de ore de muncă ale instanţelor, parchetelor şi poliţiei. Nu 1, nu 2, ci 8 ani de zile în România nu a existat prescripţie!

    Puteţi cenzura comentariul cu STAT EŞUAT, dar nu veţi cenzura adevărul. Numai într-un stat eşuat este posibil să ai legi bananiere elaborate pentru infractori. Într-un stat de drept modern Decizia 358 nu ar fi fost posibilă. De unde rezultă că echipa câştigătoare care a elaborat Articolul 155 în 2014 a urmărit favorizarea infractorilor.

    Oare cine era Ministrul Justiţiei când au intrat în vigoare aceste coduri pline de „erori” în beneficiul marilor corupţi ai ţării? 🤔

    Poate Pensii Speciale vor fi şocaţi să afle, dar în ţara asta există şi victime ale infracţiunilor, victime, care au dreptul la înfăptuirea justiţiei. Un stat incapabil să înfăptuiască justiţia se numeşte STAT EŞUAT. Indiferent de ce va hotărî ICCJ simpla existenţă a pericolului vidului legislativ, aruncă în derizoriu întreaga putere judecătorească.

    VĂ PLĂTIM DEGEABA!

    • PARTIDUL PREGATESTE O NOUA LEGE ONEROASA CARE ACORDA NOI PRIVILEGII VENALILOR DIN „justitie”

  3. Analize care conțin interpretări nelegale evidente-și de o parte și de alta.Singurul efect al Deciziei CCR 297/2018,publicată în M.Of. la 25.06.2018,potrivit art.147 al.1 din Constituția României,a fost faptul că între data de 25.06.2018 și data de 30.05.2022(când a fost emisă de guvern OUG 71/2022 prin care a fost repus în vigoare textul art.155 al.1 CP cu un conținut expres) textul art.155 al.1 CP a încetat să mai producă efecte juridice, cu alte cuvinte pe intervalul respectiv de timp,actele de procedură îndeplinite ,oricare ar fi ele, nu puteau avea ca efect întreruperea cursului prescripției .Actele de procedură îndeplinite anterior datei de 25.06.2018 au ca efect întreruperea cursului prescripției, căci ele nu sunt vizate de decizia CCR 297/2018 potrivit art.147 al 4 din Constituția României,text potrivit căruia ,de la data publicării în M.Of.,respectiv în cazul de față 25.06.2018,deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.Deci prin voința legiuitorului constituant,deciziile CCR nu pot retroactiva,nu se pot aplica decât pe viitor ,nu și pentru trecut, ceea ce face ca textul.art.155 al.1 CP să existe în fondul activ al legislației române până la data de 25.06.2018,când și-a încetat efectele juridice.Singura excepție de la această regulă a neretroactivității unei prevederi legale declarate neconstituțională este cea instituită de art.5 al.2 CP care precizează că o prevedere legală declarată neconstituțională poate retroactiva dacă pe timpul cât s-a aflat în vigoare a conținut dispoziții mai favorabile,ceea ce nu este cazul textului art.textului art.155 al.1 CP , care a conținut întotdeauna dispoziții mai nefavorabile inculpatului sau suspectului, care permiteau întreruperea cursului prescripției prin simplul fapt al îndeplinirii oricărui act de procedură.Dar unii judecători și chiar dl.Daniel Morar au mers mai departe , extinzând nelegal aplicarea principiului legii penale mai favorabile și dincolo de limitele legale impuse de textul art.5 al 2 CP, prin aducerea în discuție a art.5 al.1 CP(text inaplicabil la prevederile legale declarate neconstituționale pentru care există reglementare legală expresă,specială în textul art.5 al.2 CP), prin coroborarea acestuia cu mai multe prevederi din Codul penal,respectiv art 155 al.1 CP,text declarat neconstitușional,art.art.154 al.1(privind termenele de prescripție generală a răspunderii penale) si art.155 al.4 CP(privind prescripția specială a răspunderii penale), texte care nu sunt vizate deloc de decizia CCR 297/2018. Ori o asemenea interpretare contravine evident legii,căci în determinarea incidenței aplicării legii penale mai nefavorabile este interzisă cumularea mai multor prevederi legale pentru a crea o normă mai favorabilă inculpatului sau suspectului, adică o lex terția sau lex mitiori, lucru consacrat expres în toată doctrina judiciară și practica în materie..Nu ai de ce să faci o astfel de interpretare nelegală a art.5 CP și să extinzi limitele acestui text de lege la întregul Cod penal intrat în vigoare la 01.02.2014, sau fie și numai la textul art 154 al.1 și 155 al.4 din Cp,căci nici Codul penal în intregul lui și nici cele două texte legale referite nu sunt vizate de neconstituționalitate sau modificări legislative.Iar în ce privește actele de procedură care potrivit legii trebuie comunicate suspectului sau inculpatului,efectuate după data de 30.05.2022 ,evident că acestea întrerup cursul prescripției în baza OUG 71/2022.

  4. Vid legislativ a existat dar numai între 25 iunie 2018(data publicării în M.Of. a Deciziei CCR 297/2018) și 30.05.2022,cînd problema a fost lămurită de guvern prin OUG 71/2022.Sper ca ICCJ să se pronunțe pe fond,căci dacă nu face acest lucru și respinge sesizarea ca inadmisibilă,haosul devine și mai mare.

  5. *incidenței aplicării legii penale mai favorabile

  6. Prescriptia ar trebui sa functioneze doar dupa o condamnare, atunci cand respectivul se sustrage incarcerarii. Se considera ca omul a trait in permanenta cu teama ca poate fi prins si ca dupa 10 ani, de exemplu, de astfel de viata pedeapsa i se poate prescrie. Prescriptia nu trebuie sa intervina pentu ca un inculpat reuseste prin tot felul de tertipuri sa amâne ani si ani o hotarare definitiva.

  7. Prescripția răspunderii penale șiprescripția executării pedepsei sunt două noțiuni distincte în legislația românească.