Parchetul general, pledoarie la Înalta Curte: Nu a existat un vid legislativ privind întreruperea prescripției favorabil inculpaților / Instanța supremă va tranșa pe 25 octombrie problema de drept de care depinde soarta unor inculpați precum Elena Udrea sau Ioana Băsescu

Parchetul general a publicat pe portalul propriu concluziile scrise înaintate Înaltei Curți, instanță care va tranșa pe 25 octombrie 2022 chestiunea de drept legată de retroactivarea deciziilor CCR privind prescripția. În esență, Parchetul general susține că, între deciziile CCR privind prescripția din 2018 și 2022, nu a existat un vid legislativ care să fie invocat acum de inculpați ca lege penală mai favorabilă.

Potrivit avocaților, acest presupus vid legislativ ar retroactiva pe principiul legii penale mai favorabile până la data intrării în vigoare a noului cod penal – 1 februarie 2014. Aceasta ar presupune, spre exemplu, ca toate cele 3 dosare penale ale Elenei Udrea, inclusiv ”Gala Bute” pentru care este acum în pușcărie, să fie prescrise ceea ar echivala cu exonerarea fostei blonde de la Cotroceni și eliberarea ei din penitenciar.

”Văzând dispozițiile art. 155 alin.1 din Codul penal, subsecvent Deciziei nr. 297/2018 care a declarat neconstituționalitatea doar a sintagmei „oricărui act de procedură”, dar și considerentele Deciziei  nr.  358/2022  din  parag. 74, potrivit cărora rațiunea care a stat la baza pronunțării Deciziei nr. 297/2018 nu a fost înlăturarea instituției întreruperii cursului termenelor prescripției răspunderii penale, se constată că instituția întreruperii prescripției nu a fost înlăturată cu totul din fondul legislativ activ, dar nici nu îndeplinește cerințele de previzibilitate în absența indicării actelor întreruptive de prescripție, pentru a putea fi calificată ca lege penală mai favorabilă”, a arătat Parchetul general.

Ce a scris Daniel Morar în motivare

Fostul judecător CCR Daniel Morar, raportor în cazul deciziei a CCR privind prescripția din mai 2022, a scris în motivare că, între cele două decizii CCR, ”fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale”. Fostul judecător CCR, devenit între timp avocat, a subliniat și într-un interviu acordat Aleph News faptul că am fi în fața unui vid legislativ care retroactivează ca lege penală mai favorabilă.

”Am văzut că altă instanță a sesizat ÎCCJ să le dezlege problema juridică și să le spună că, dacă pentru faptele comise înainte de Ordonanța din mai 2022, iată că s-a putut – prin care se spune clar care sunt actele care întrerup cursul prescripției – dacă până atunci a mai existat prescripție specială. Aceasta este marea întrebare, deși ea are răspunsul foarte clar în paragraful în care Curtea spune că ea constată că în perioada 2018 – 2022 nu a existat un caz de întrerupere. Știind că aceasta este o lege penală de drept material substanțială se aplică legea penală mai favorabilă, nu avem decât să ajungem la concluzia că toate faptele comise până la data Ordonanței din mai 2022 nu au acte de întrerupere a cursului prescripției”, a concluzionat Morar în interviul de la Aleph News, de la sfârșitul lunii iunie 2022.

Morar, combătut de Tudorel Toader

Teza lui Morar redactată în decizia CCR din mai 2022 a fost combătută și de fostul judecător CCR și ministru al Justiției Tudorel Toader într-un discurs ținut pe 6 iulie 2022 în fața studenților și profesorilor din Focșani ai Universității Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iași. Tudorel Toader a susținut punctul de vedere al Guvernului și Ministerului Justiției, la care s-a raliat acum Parchetul general, potrivit căruia nu a existat un vid legislativ favorabil inculpaților.

Fragmente relevante din pledoaria lui Tudorel Toader:

”Din punctele de vedere care au fost trimise la curte, cel mai apropiat și corect este al Guvernului, dar Guvernul nu le face el … Ministerul Justiției. Dar aici Ministerul Justiției ne spune ceva spre care să nu ne surprindă dacă Înalta Curte va dezlega prin HP (Hotărâre Prealabilă – n.r.) această soluție că a rămas din 2018 norma interpretată de Curtea Constituțională, că n-a existat un vid legislativ cu o omisiune legislativă și că alineatul 1 (al articolului 155 din Codul penal – n.r.) continuă să producă efecte întreruptive de prescripție numai pentru actele care se comunică suspectului sau inculpatului”.

”În 2018 s-a dat decizia Curții Constituționale, a adoptat 297 (prima decizie CCR privind prescripția, nr. 297/2018 – n.r.) și a spus că alineatul 1 (al articolului 155 din Codul Penal – n.r.) e în vigoare dacă se referă la actele care se comunică. Deci a rămas alineatul 1 în vigoare, n-a rămas un gol legislativ, a rămas în vigoare pe partea de acte de procedură care se comunică.

”Eu cred că această decizie nu era necesară, că rămânea decizia din 2018 cu întrerupere a celor care se comunică și cred că așa va considera și Înalta Curte prin HP”, a explicat fostul judecător CCR Tudorel Toader.

Context. Pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte trebuie să se pronunțe în legătură cu (ne)retroactivarea deciziilor CCR privind prescripția. Mai multe instanțe au cerut Înaltei Curți să stabilească dacă deciziile CCR privind prescripția retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile.

Care e miza: ”Amnistia mascată”. Dacă Înalta Curte ar interpreta deciziile CCR așa cum solicită avocații Elenei Udrea, de exemplu, și ar stabili că – în perioada 1 februarie 2014 – 30 mai 2022 – nu ar fi existat cauze de întrerupere a cursului prescripției, atunci dosarele „Hidroelectrica„ și ”Finanțarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009„ ar fi prescrise încă din 2019. Cu alte cuvinte, Elena Udrea și fiica cea mare a fostului președinte, Ioana Băsescu, ar scăpa de condamnările în primă instanță din dosarul Finanțării, de 8 ani, respectiv 5 ani de detenție cu executare. De altfel, la termenul din 8 septembrie 2022, completul de la Înalta Curte care judecă procesul ”Finanțării campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009” a amânat dezbaterile până pe data de 15 decembrie 2022, după decizia ÎCCJ din 25 octombrie 2022 când ar trebui să se tranșeze practic dacă dosarul este prescris sau nu.

Însă cazurile Elenei Udrea și Ioanei Băsescu sunt doar exemple notorii. În realitate, toți inculpați anchetați sau judecați și toate persoanele condamnate din România solicită parchetelor și instanțelor să li se aplice deciziile CCR privind prescripția și să verifice dacă faptele lor erau/sunt prescrise, au explicat juriștii consultați de G4media.ro.

Iar inculpații condamnați fac cereri de revizuire sau contestații în anulare pentru a se stabili dacă faptele lor erau prescrise în momentul condamnării. În plus, ei solicită să fie eliberați din închisoare. Este și cazul lui Adrian Mititelu și Bogdan Olteanu. Cei doi au solicitat instanțelor să i se re-analizeze cazurile din perspectiva deciziilor CCR privind prescripția, iar – până ce instanța va judeca cererea pe fond -au solicitat să li se suspende pedeapsa, adică să fie eliberați din pușcărie.  Lucru care s-a și întâmplat în cazul amândurora.

”Asistăm la o amnistie mascată, în realitate. Ceea ce a vrut să facă Liviu Dragnea în 2018 cu acea ordonanță de grațiere și amnistie, ar putea fi pus în aplicare prin aceste decizii CCR privind prescripția”, a punctat un magistrat pentru G4media.ro

Notă: Alex Costache este jurnalist și la știrile TVR.