G4Media.ro

Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader critică decizia CCR privind prescripția redactată…

Sursa foto: Arhiva personală

Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader critică decizia CCR privind prescripția redactată de Daniel Morar: ”Această decizie nu era necesară, că rămânea decizia CCR din 2018 cu întreruperea prescripției pentru actele care se comunică și cred că așa va considera și Înalta Curte”

Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a criticat decizia nr. 358/2022 a CCR privind prescripția, redactată de Daniel Morar. Toader a formulat criticile într-un discurs ținut pe 6 iulie 2022 în fața studenților și profesorilor din Focșani ai Universității Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iași.

Vezi discursul lui Tudorel Toader aici.

Tudorel Toader este fost judecător constituțional, rector UAIC și avocat, iar Daniel Morar este fost judecător constituțional, judecătorul raportor al deciziei CCR 358/2022 privind prescripția, fost șef al DNA și actual avocat.

Nu ar fi existat un vid legislativ care să fie invocat acum ca lege penală mai favorabilă. Esența argumentării lui Tudorel Toader este faptul că, potrivit acestuia, nu ar fi existat un vid legislativ în perioada dintre cele două decizii CCR privind prescripția, 2018 – 2022, așa cum a precizat Daniel Morar în motivarea deciziei CCR 358/2022.

Or, tocmai acest vid legislativ este invocat acum de avocați ca lege penală mai favorabilă, cu consecința retroactivării ei de la data punerii în acord a legislației cu deciziile CCR – 30 mai 2022, prin OUG 71/2022 – până la data intrării în vigoare a noului cod penal – 1 februarie 2014.

Ce susține Daniel Morar

Fostul judecător CCR Daniel Morar a subliniat și într-un interviu acordat Aleph News faptul că am fi în fața unui vid legislativ care retroactivează ca lege penală mai favorabilă. ”Am văzut că altă instanță a sesizat ÎCCJ să le dezlege problema juridică și să le spună că, dacă pentru faptele comise înainte de Ordonanța din mai 2022, iată că s-a putut – prin care se spune clar care sunt actele care întrerup cursul prescripției – dacă până atunci a mai existat prescripție specială.

Aceasta este marea întrebare, deși ea are răspunsul foarte clar în paragraful în care Curtea spune că ea constată că în perioada 2018 – 2022 nu a existat un caz de întrerupere.

Știind că aceasta este o lege penală de drept material substanțială se aplică legea penală mai favorabilă, nu avem decât să ajungem la concluzia că toate faptele comise până la data Ordonanței din mai 2022 nu au acte de întrerupere a cursului prescripției”, a concluzionat Morar în interviul de la Aleph News, de la sfârșitul lunii iunie 2022.

De ce Tudorel Toader susține că nu am fi în fața unui vid legislativ

Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a catalogat punctul de vedere trimis CCR de către Ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu ca fiind ”cel mai apropiat și corect”.

Din punctele de vedere care au fost trimise la curte, cel mai apropiat și corect este al Guvernului, dar Guvernul nu le face el … Ministerul Justiției.

Dar aici Ministerul Justiției ne spune ceva spre care să nu ne surprindă dacă Înalta Curte va dezlega prin HP (Hotărâre Prealabilă – n.r.) această soluție că a rămas din 2018 norma interpretată de Curtea Constituțională, că n-a existat un vid legislativ cu o omisiune legislativă și că alineatul 1 (al articolului 155 din Codul penal – n.r.) continuă să producă efecte întreruptive de prescripție numai pentru actele care se comunică suspectului sau inculpatului”, a explicat Tudorel Toader.

Potrivit fostului ministru Tudorel Toader:

* prima decizie CCR privind prescripția (decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în MoF pe 25 iunie 2018) a fost una interpretativă.

Curtea a încercat, nu știu dacă a reușit, să arate natura juridică a deciziei din 2018 că-i una de admitere sau una interpretativă. Vă rog să observați că-ntru-un alineat spune că este interpretativă și împrumută, împrumută elemente ale deciziilor simple, extreme, ălea de admitere. Deci spune că este interpretativă, împrumută ceva din cele de admitere. După care, la paragraful 73, ne spune abrupt că este de admitere pură și simplă, că dacă e admitere curată, are un gol legislativ, o misiune legislativă”, a declarat Tudorel Toader.

Dacă e vorba de o decizie interpretativă, Înalta Curte interpretează norma așa cum a rămas în vigoare după decizia interpretativă. Eu evit, am să evit să îmi spun un punct de vedere, deși voi trage o concluzie tranșantă.

În 2018 s-a dat decizia Curții Constituționale, a adoptat 297 (prima decizie CCR privind prescripția, nr. 297/2018 – n.r.) și a spus că alineatul 1 (al articolului 155 din Codul Penal – n.r.) e în vigoare dacă se referă la actele care se comunică. Deci a rămas alineatul 1 în vigoare, n-a rămas un gol legislativ, a rămas în vigoare pe partea de acte de procedură care se comunică.

În 2022 vine Curtea Constituțională și spune alineatul 1 e neconstituțional (…) Vă dați seama dacă în 2022 spune că alineatul 1 e neconstituțional tot înseamnă că-i neconstituțional ceea ce a fost declarat neconstituțional, partea cu actele de procedură care nu se comunică. Și putem noi declara neconstituțional ceea ce am declarat neconstituțional? Nu! Putem declara neconstituțional ceea ce am declarat constituțional, adică printr-un reviriment jurisprudențial”, a concluzionat Tudorel Toader.

* Considerentele (motivarea) deciziei 358/2022 redactate de Daniel Morar nu ar fi obligatorii pentru că nu susțin dispozitivul deciziei (ultima parte prin care Curtea dispune)

O altă chestiune care eu aș pune în discuție și e obligatorie pentru a înțelege decizia 358 și orice decizie.

A creat Curtea – și am scris și eu de sute, mii de ori fraza asta – o jurisprudență pe care a ridicat-o la nivel de principiu și spune rituos în decizii că dispozitivului i se asociază considerentele cu aceeași forță juridică. Bun, dar noi putem să ne uităm la considerente, să nu ținem seama de dispozitiv? Numai considerentele acelea care sprijină dispozitivul, numai ălea-s obligatorii!

Și pot să vă dau multe exemple în care găsim multe considerente, poate bune, dar fără să aibă legătură cu soluția pe care Curtea a dezlegat-o (…) Prin urmare, considerentele sunt obligatorii, că ele dezleagă sensul și motivează dispozitivul, dar obligatorii numai ălea care sprijină dispozitivul. Avem considerente, decizii de tip educativ, de tip educativ”, a explicat Tudorel Toader.

* Dacă Guvernul sau Parlamentul nu au intervenit pentru punerea în acord a legislației cu decizia CCR, asta nu înseamnă că a fost vid legislativ și că instanțele de judecată nu ar fi știut cum să aplice legea.

Instanțele de judecată trebuiau să aplice decizia interpretativă a CCR din 2018 în sensul că articolul 155 alineatul 1 din Codul penal privind cauzele de întrerupere a prescripției este constituțional numai în măsura în care i se comunică suspectului sau inculpatului acte procedurale. Adică, cursul prescripției poate fi întrerupt prin citarea suspectului sau inculpatului la parchet, așa cum prevedea Codul penal din 1968.

Ce ne mai spune Curtea? Că neconstituționalitatea care rezultă din interpretări, aplicări diferite se cauzează, se datorează pasivității Legiuitoriului că n-a intervenit să pună legea de acord cu decizia Curții din 2008.

Eu pot afirma fără să greșesc, din punctul meu de vedere, că e preferabil ca uneori Legiuitorul să nu intervină, să pună de acord legea cu decizia Curții, pentru că de multe ori intervine și mai tare o strică.

Păi, se aplică decizia! Sunt decizii ale Curții Constiuționale care spun că se aplică direct decizia. Dar avem cel mai convingător exemplu la 297, la abuz (articolul 297 din Codul penal privind abuzul în serviciu – n.r.). Păi din 2016 a intervenit Legiuitorul? N-a intervenit!

Și ce facem noi? Dumneavoastră? Avem Codul cum spune 297 (articolul 297 din Codul penal – n.r.). Dar avem decizia (decizia CCR nr. 405/2016 privind abuzul în serviciu – n.r.) cum spune că neîndeplinirea să fie dintr-o dispoziție a legii. Adică se aplică decizia curții”, a explicat Tudorel Toader.

M-am uitat din nou pe ea aseară (pe ordonanța Guvernului – n.r.), poate nu m-am uitat bine, nu scrie decât acolo, deci ce-a zis în 2018, ceea ce înseamnă că azi când vorbim, Legiuitorul – prin ordonanță – nu a stabilit ăstea-s cauzele de întrerupere, actele procedurale care se comunică. Dar noi n-avem în procedură penală stabilite care acte se comunică și care nu? N-avem un articol 264 (în Codul penal – n.r.) și altele care ne spun, n-aveam tot la fel la 68? În Codul (penal – n.r.) din 68 era bun, în ăsta nu este bun”, a explicat Tudorel Toader.

Încerc să mă apropii (de final – n.r.) și caut paragraful acela final (din decizia CCR nr. 358/2022 – n.r.) care zice între data publicării respectivei decizii, asta 358, până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției. Asta e fraza care ne pune pe toți pe gânduri.

Dar să nu uităm că, după 2018, alineatul 1 (al articolului 155 din Codul Penal – n.r.) a rămas în vigoare, doar că a venit acuma Curtea și zice până în 2018 am zis că e neconstituțional numai ce nu se comunică, acuma spunem că e neconstituțional tot, și ce se comunică, până vine Leguitorul să ne spună ce se comunică. A venit Legiuitorul cu ordonanța aia cu o frază în care nu spune nimic pentru că, de fapt, reia ce a spus Curtea în 2018”.

Eu cred că această decizie nu era necesară, că rămânea decizia din 2018 cu întrerupere a celor care se comunică și cred că așa va considera și Înalta Curte prin HP”, a concluzionat Tudorel Toader.

Contextul

Disputa dintre foștii judecători CCR Tudorel Toader și Daniel Morar vine în contextul în care Înalta Curte trebuie să se pronunțe în legătură cu retroactivarea deciziilor CCR privind prescripția. Mai multe instanțe au cerut Înaltei Curți să stabilească dacă deciziile CCR privind prescripția retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile. Înalta Curte a stabilit termen pentru judecarea acestei cereri privind dezlegarea unei chestiuni de drept pe data de 25 octombrie 2022.

Care e miza: ”Amnistia mascată”

Efectul ar fi – potrivit avocaților Elenei Udrea, de exemplu – că în perioada 1 februarie 2014 – 30 mai 2022 nu ar fi existat cauze de întrerupere a cursului prescripției. Prin urmare, dosarele „Hidroelectrica„ și ”Finanțarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009„ ar fi prescrise încă din 2019. Cu alte cuvinte, Elena Udrea și fiica cea mare a fostului președinte, Ioana Băsescu, ar scăpa de condamnările în primă instanță din dosarul Finanțării, de 8 ani, respectiv 5 ani de detenție cu executare.

Însă cazurile Elenei Udrea și Ioanei Băsescu sunt doar exemple notorii. În realitate, toți inculpați anchetați sau judecați în acest moment și toate persoanele condamnate din România vor cere parchetelor și instanțelor să li se aplice deciziile CCR privind prescripția și să verifice dacă faptele lor erau/sunt prescrise, au explicat juriștii consultați de G4media.ro.

Iar persoanele condamnate vor formula cereri de revizuire sau contestații în anulare pentru a stabili dacă faptele lor erau prescrise în momentul în care au fost condamnate. Dacă da, atunci vor solicita să fie eliberate din închisoare. Este cazul patronului de la FC U Craiova 1948, Adrian Mititelu. El a solicitat instanțelor să i se re-analizeze cazul din perspectiva deciziilor CCR privind prescripția, iar până ce instanța va judeca cererea lui, a solicitat să i se suspende pedeapsa, adică să fie eliberat din pușcărie. Tribunalul Dolj și Curtea de Apel Craiova au decis să îl elibereze temporar, până se va judeca cererea lui pe fond.

Asistăm la o amnistie mascată, în realitate. Ceea ce a vrut să facă Liviu Dragnea în 2018 cu acea ordonanță de grațiere și amnistie, ar putea fi pus în aplicare prin aceste decizii CCR privind prescripția”, a punctat un magistrat pentru G4media.ro

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.

Citește și...

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

19 comentarii

  1. ACEST SINISTRU individ ESTE ACUM SI AVOCAT. SI-A PREGATIT DIN TIMP TERENUL.

  2. E prematur de anticipat care va fi decizia de la Inalta Curte . Ar putea tot atit de bine sa considere intregul ca valabil si nu partialitatea desprinsa de intreg . Pina la urma nu conteaza decit decizia, in integralitate , ce determina aparitia procedurii de intrerupere si nicidecum partialitatea ce poate fi speculata de unii sau de altii .Nu cred ca societatea va accepta speculativul

  3. Domnul tudorel nu intelege ca decizia asta din 2022, tocmai spune ca decizia din 2018 nu este INTERPRETATIVA, si ca ICCJ a facut prostii.

    Nu inteleg scopul acestei iesiri, singura chestie care ma bucura e ca stiam ca judeca dreptul foarte prost el dand decizii contradictorii constant.

    ICCJul aici nu se poate substitui CCR, asa ca nu stiu ce prostii vorbeste.

  4. Sa nu se ingrijoreze Tudorel ca oamenii pe care i-a deranjat sunt genul cu memorie lunga si nu uita nimica.

  5. Gunoiul asta infect, acest Cancer al Justiției încă nu a fost condamnat pentru cei 22000 de pușcăriași eliberați ? Într-o țară de rahat, evident avem i Justiție de rahat.

  6. Tudorele tata stai linistit ca nu te-a uitat nimeni.

  7. O încercare disperată de a intra în normalitate .
    Inutil . Modul golănesc de a face justiție , in epoca dragnea , îl exclude de la o minimă înțelegere .
    Justiția are câte un cuțit adânc înfipt de buburos și de Ciordache. Ei au reușit să răstălmăcească legile și curtea neconstituțională sa gireze acest simulacru de justiție prin grupurile Dorneanu și Savonea . Cei patru siniștrii nu pot fi nici măcar grațiați .

  8. Si binele se termina la un moment dat asa ca Tudorele e clar ca urmeaza dupaia numai ghinioane.

  9. Tudorele, ai dat spaga’n faultate, ori ai copiat ? ICCJ este o instanta de judecata; e drept, suprema, dar este instanta. Si ca urmare, se supune regulilor si regulamentelor instantelor. Una din regulile regulamentelor, scrie ca o r i c e m a g i s t r a t nu poate aplica decat un singur tip de rationament juridic, si acela, in forma descrisa in regulament. CCR nu este instanta de judecata, este instanta de contencios constitutional. Ce zici tudorele, se vor incaleca puterile / autoritatile statului intre ele ? CCR in mod constant (ultima data printr-o decizie din 2019) arata ca pentru a obtine o solutie valida, structura hotararii trebuie sa fie de tipul premisa-rationament-concluzii, unde t o a t e premisele sunt necesare, concludente pertinente si intra sub putere … stii tu care. Tudorele, crezi ca ICCJ, va interpreta, moodifica, cenzura decizia CCR ? PS Daca CCR a scris ca ceva este neoco’stitutional, va decide CCR daca aplica sau nu PPS Vezi ca confunzi negarea negaiei cu dublarea unei negatii, cu a;ta negatie. PPS Crezi ca exista fapte negative (alea cu particla ne in fata)?

  10. Ia de aici Tudorele, ca tu ai scris-o ! „Prin sintagma considerente pe care dispozitivul deciziei.. se sprijină (s.n.) se înțelege ansamblul unitar de argumente,care prezentate într-o succesiune logică, realizează raționamentul juridic pe care se întemeiază soluția pronunțată .. Astfel,argumente autonome,de sine-stătătoare, sau argumente multiple,coroborate,pot determina o construcție logico – juridică după structura premisă-demonstrație-concluzie”

  11. Mi-am schimbat total parerea despre domnul Tudorel Toader.
    Pacat, cap are – minte ii mai trebuie.
    Eu cred ca e bolnav…..
    Ceva il roade….
    Rusine sa va fie domnule Tudorel Toader.

  12. Tot timpul asa a fost: sa iasa in fata! Oricum, este privit numai ca un oportunist. Si a demonstrat asta permanent.

  13. De fapt, bătaia este pentru a ii scoate pe procurorii și juzii care au dormit ani de zile pe dosare,încasând bani de de la buget, beneficiind de libertste și neimixtitudine. Deci,cine i-a deranjat?

  14. Nenorocitul asta inca mai locuieste in romania ,sa plece odata la siberia ca acolo le este locul ,la toti sugatoriii de limba rusa .sa nu uite sa ia cu el resturile familiale .astai satana comunista

  15. Frate asta inca nu a fugit.

  16. Nu poti sa tii cont de niste argumente care nu sprijina DECIZIA propriu-zisă a Curtii Constitutionale(care au rol educativ,fara forta juridica), sa întinzi de ele pana unde îti trebuie sa ajungi ca să poti constata existenta vidului legislativ,pentru ca,în acest spatiu,sa se poata invoca principiul aplicarii legii penale mai favorabile! Adica a înplinirii termenului de prescriptie a raspunderii penale,cu consecintele previzibile,echivalente unei amnistii,care sa loveasca exact acolo unde este cel mai dureros pentru societatea romanească.

  17. Tudorel Toader face afirmații inexacte juridic,sperând că așa o să scape de acuzațiile care-i pot fi aduse,acelea că în calitate de ministru al justiției în guvernarea PSD-UDMR-ALDE nu a pus de acord prevederile art.155 al.1 CP cu decizia CCR 297/2018, adică nu a avut nicio inițiativă legislativă în acest sens.E el mama Omida să știe ce va decide ICCJ?