ONU deschide o anchetă asupra represiunii din Iran, în ciuda opoziției Teheranului și a Beijingului

Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU a decis joi, în ciuda opoziţiei Teheranului şi Beijingului, să deschidă o anchetă internaţională asupra represiunii împotriva manifestaţiilor din Iran după moartea tinerei Mahsa Amini, pentru a aduna probe privind încălcările drepturilor omului şi eventual pentru a-i inculpa pe vinovaţi, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Iar, în plină dezbatere în cadrul Consiliului, agenţia iraniană de presă FARS a anunţat arestarea celebrului fotbalist Voria Ghafouri, acuzat că „a insultat şi a pătat reputaţia echipei naţionale (Team Melli) şi că a făcut propagandă” împotriva statului.

Reunite de urgenţă la iniţiativa Germaniei şi Islandei, cele 47 de state membre ale acestei instanţe a ONU responsabile de drepturile omului au decis să numească o echipă de anchetatori de nivel înalt pentru a face lumină asupra tuturor încălcărilor drepturilor omului în contextul represiunii împotriva manifestaţiilor.

Textul a fost votat cu o majoritate puţin mai mare decât se aştepta, în ciuda unei tactici de întârziere de ultim minut a Beijingului: 25 de ţări au votat „da”, şase „nu” (Armenia, China, Cuba, Eritreea, Pakistan şi Venezuela) şi 16 s-au abţinut.

„Oficialii iranieni nu vor putea comite această represiune violentă în anonimat. Comunitatea internaţională îi urmăreşte”, a reacţionat ambasadoarea SUA, Michele Taylor.

„Curajul şi hotărârea manifestanţilor ne obligă”, a scris pe Twitter reprezentanta Franţei la ONU, care a salutat de asemenea crearea acestui mecanism de anchetă.

ONG-ul Amnesty International a transmis că este vorba de „o rezoluţie istorică” ce marchează „o etapă importantă spre sfârşitul impunităţii”, în timp de Lucy McKernan, de la organizaţia Human Rights Watch, a spus că decizia Consiliului este „o etapă binevenită”.

În timpul dezbaterilor, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a cărui solicitare de a vizita Iranul a rămas până acum fără răspuns, a făcut apel la Teheran „să înceteze să mai folosească o forţă inutilă şi disproporţionată”.

„Situaţia actuală este de neconceput”, a atras atenţia Türk, care cere „un moratoriu asupra pedepsei cu moartea” şi solicită ca guvernul „să se angajeze într-un proces de reforme, deoarece schimbarea este inevitabilă”.

În timpul sesiunii, care a durat toată ziua, numeroşi diplomaţi occidentali – iar printre ei s-au numărat şi ministrul german de externe şi omologul său irlandez – au denunţat represiunea împotriva manifestaţiilor care, în peste două luni, au făcut cel puţin 416 morţi, dintre care 51 copii, conform ONG-ului Iran Human Rights (IHR), al cărui sediu este în Norvegia.

Acest val de contestare, declanşat de revendicările privind drepturile femeilor după moartea tinerei Mahsa Amini, arestată pentru că nu a purtat corespunzător vălul islamic, şi care s-a transformat în revoltă împotriva puterii, este fără precedent de la Revoluţia Islamică din 1979.

Conform raportorului special al ONU pentru Iran, peste 15.000 de persoane au fost arestate.

Justiţia iraniană a pronunţat deja şase condamnări la moarte în legătură cu manifestaţiile şi a anunţat în această săptămână că în două luni a arestat „40 de străini” acuzaţi de implicare în „protestele” din Iran.