G4Media.ro

Ministrul Finanțelor: Avem cea mai stabilă economie din regiune. Încheiem anul cu…

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Ministrul Finanțelor: Avem cea mai stabilă economie din regiune. Încheiem anul cu o creştere care va depăşi 5%

România are cea mai stabilă economie din regiune şi va încheia anul cu o creştere economică de peste 5%, potrivit ministrului Finanţelor, Adrian Câciu, care atrage atenţia că anul 2023 va fi unul dificil, marcat în continuare de puseul inflaţionist şi în care diferenţa va fi făcută de folosirea la maxim a instrumentelor de politică publică, direcţionate către investiţii, reforme şi susţinerea categoriilor vulnerabile, relatează Agerpres.

„În cel mai complicat an din perspectivă economică de după cel de-al doilea război mondial permiteţi-mi să vă mulţumesc pentru solidaritatea, încrederea şi înţelegerea de care aţi dat dovadă în această perioadă care a afectat puternic (cel puţin din perspectiva inflaţiei ridicate) nu numai mediul socio-economic naţional, dar şi întreaga Uniune Europeană şi economia mondială. În perioadele complicate soluţiile se clădesc pe şapte piloni : curaj, raţiune, stabilitate, securitate, protecţie, solidaritate şi susţinere. Asta am făcut, asta vom face! (…) Dincolo de îngrijorările generate de efectele agresiunii ruseşti în Ucraina, am trecut împreună prin încercările acestui an, încercări care nu au fost deloc uşoare. Peste 80% din voi aţi participat la acest efort, dincolo de simpatiile sau antipatiile politice, iar rezultatele se văd. Suntem unul dintre cei mai importanţi furnizori de securitate regională şi europeană.(…) Avem cea mai stabilă economie din regiune (în contextul în care pieţele financiare au manifestat o volatilitate care nu a mai fost înregistrată de la criza din 2008) şi închidem anul 2022 cu o creştere economică care va depăşi 5%, un răspuns eficient al economiei şi Guvernului la presiunile pe cost manifestate de inflaţie şi dobânzi”, a scris ministrul, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că s-a reuşit refacerea potenţialului economic şi stabilizarea economiei, care produce cu 214 miliarde lei mai mult decât în anul 2021.

„Este un plus major, de 44 miliarde euro, iar anul 2022 va constitui anul în care numărul companiilor nou înregistrate va depăşi pragul de 150.000, în timp ce numărul insolvenţelor se menţine departe de maxime, fiind apropiat de nivelurile minime din ultimii 12 ani”, a punctat ministrul.

Aceasta a semnalat şi stabilitatea politică, dar şi parteneriatul „solid” Guvern – mediul socio-economic, care a stat la baza majorităţii măsurilor luate.

„Efortul guvernamental realizat în baza acestui parteneriat a depăşit 10,7% din PIB, 149 miliarde lei (6% sprijin direct catre economie şi cetăţeni, respectiv 83,8 miliarde lei în valori nominale şi 4,7% sprijin indirect prin credit fiscal, respectiv 65,2 miliarde lei în valori nominale) şi a fost consolidat de efortul antreprenorial manifestat în consolidarea activităţilor economice, creşterea valorii adăugate brute şi a ocupării forţei de muncă”, a mai scris Câciu.

Ministrul Finanţelor preconizează că anul 2023 va fi unul dificil, marcat în continuare de puseul inflaţionist (chiar dacă inflaţia va intra într-o zonă de temperare şi chiar reducere – dar pentru asta este nevoie în continuare de o luptă continuă care se va manifesta pe întregul an 2023), complicat din punct de vedere economic şi marcat de încetiniri vizibile ale economiilor puternice care vor afecta inclusiv economiile emergente, precum a României, un an în care diferenţa va fi făcută de folosirea la maxim a instrumentelor de politică publică direcţionate pe trei paliere: reforme, investiţii şi susţinerea categoriilor vulnerabile.

„Efortul guvernamental stabilit prin măsurile de politică fiscal-bugetară va depăşi 14,7% din PIB (228 miliarde lei), din care creditul fiscal (canalul indirect) reprezintă 4,9% din PIB, iar măsurile pentru economie şi protejarea categoriilor vulnerabile însumează 9,8% din PIB. Va fi un al investiţiilor, cu un program curajos de 7,2% din PIB (112 miliarde lei) şi al programelor guvernamentale destinate economiei. Trebuie să investim masiv în firmele româneşti pentru ca economia noastră să fie una centrată pe producţia de bunuri cu valoare adăugată mare! Este esenţial să reducem dependenţa de lanţurile de aprovizionare globale şi regionale! Doar dacă punem în prim-plan productivismul economic, mizând accelerat pe producţia internă, putem spera ca România viitorului să nu mai fie bazată pe o economie de consum”, a precizat Adrian Câciu.

El a subliniat că este nevoie de reforme susţinute în educaţie, sănătate, economie şi administraţie, că trebuie redusă sărăcia „sub toate formele sale”, iar accentul trebuie pus pe cel mai important element de capital al unei naţiuni, respectiv capitalul uman.

Şeful de la Finanţe a mai menţionat că trebuie în continuare avansat cu o serie de reforme, printre care reforma sistemului de asigurări sociale, de rezolvat inegalităţile salariale, de crescut competitivitatea şi revigorat exporturile, de contracarat creşterea inflaţiei etc.

„Şi cred că cel mai important, pe termen scurt, având în vedere contextul, trebuie să gândim şi să acţionăm pentru protejarea categoriilor vulnerabile. Toate aceste măsuri, care caută să compenseze creşterea inflaţiei, să protejeze locurile de muncă şi să ajute companiile româneşti să treacă de această perioadă complicată, reprezintă priorităţi pentru Guvernul României. Toate acestea vor fi făcute împreună! De aceea, sunt convins că prin solidaritate şi empatie faţă de cei defavorizaţi şi, mai ales, susţinând prin programe de sprijin toţi angajaţii şi companiile care produc în România, vom reuşi să depăşim această perioadă complicată. În final, dincolo de a vă mulţumi încă o dată, vă doresc să aveţi un an 2023 mai bun şi cu multe realizări şi vă îndemn să privim cu încredere şi solidar viitorul! Îl realizăm împreună”, a punctat Adrian Câciu.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

25 comentarii

  1. Ești mai tare decât Pinocchio Ponta, Bombonel și Câțu….la un loc. Parca totuși…la Câțu creșterea era de doua cifre(visa el). Oricum, prietene, ai Oscarul pentru cel mai tare film SF. Ne-ați bagat in rahat pe toți.

  2. Suntem atât de solizi că intrăm în zona Euro, iar Croația se va uita cu invidie la noi. Cu PSD in frunte atingem noi culmi de glorie și progres.

    • Intrarea in Euro nu este motiv de lauda

    • @ionut ca sa intri in euro trebuie sa ai o disciplina financiara! deficit de sub 3% minim 3 ani!
      Preferam inflatie de 8% la euro decat 20% pe leu!
      Ce este mai misto ca acum este inca bine, urmeaza 2 ani de recesiune si multi vor da faliment si vor muri de foame cu acesti competenti pe care ii votam!

    • Pentru cei care au castig in moneda straina ii doare la bascheti dar pe cei care au castiguri in RON trebuie sa dea din maini ca sa obtina o marire de 20% sa acopere inflatia!

    • Anul 2023 va fi cu o creștere economică de maxim 3% sau chiar o recesiune de până la -5% în raport cu anul acesta – 2022.

  3. Ăsta oare ce a fumat?

  4. Vaaai cum vor îmbătrâni vorbele astea, cred că mai sinistru ca „economia duduie” ale altui Păcălici.

  5. Crestere fata de pib-l ala crescut si revizuit apoi? Pai e simplu sa ai crestere din pix, apoi revizuiesti cresterea tocmai cand noul PiB devine baza pentru o noua crestere si tot asa. Ai crestere fara sa ai crestere niciodata.

  6. Alooo, nenea ministru?! Anul 2021 a fost an de pandemie, asa ca nu-si are rost comparatia. Urmeaza o ditamai recesiunea… stati sa vedeti cand majoritatea vor da in plata imobilele cumparate in ultimii 2-3 ani. Deja lumea (obisnuita) a incetinit consumul la produse de stricta necesitate: mancare, combustibil si altele.

  7. Sau, altfel spus, „avem cea mai mare crestere, pana peste cateva luni cand schimbam metodologia si revizuim in jos cresterea”. Noi si cu China mai masluim datele asa.

  8. A, era sa uit, avem crestere de 5% cu inflatie de 20%? Deci scadere de vreo 15%?

    • Si cu deficit de peste 5%…. Adica primesti o marire de salariu de 5%, te mai imprumuti 5% si cheltui 10%…
      Si in urmatorii 2 ani facem plici ca urmeaza alegerile si trebuie sa dam la toti!

    • Soliditatea şi stabilitatea unei economi o judecă piețele financiare, care nu se lasă păcălite de ce scriu miniştri de finanțe pe rețelele de socializare. La ce rată de interes se împrumută România în comparație cu alte țări? Au ceva cu noi, nu-i aşa?

  9. Nu am inteles ce deficit avem pe anul 2022, era prognozat 7%, avem poate 5.7% la crestere de 5%? Datoria publica a crescut cu cat?
    Dobanzi platim cat? e bine sa ai datorii cand inflatia creste dar asta cand investesti in ceva si noi nu prea investim decat in pensii speciale!
    Eram buni daca aveam deficit de sub 3%, anul urmator tot sub 3% sa ne pregatim si noi de euro?
    Suntem cei mai tari din Europa, dar Bulgarii adera la euro Croatia la fel noi pielea puuuliiii cu Caciu maroniu la finante!

  10. Adevrat ! E tot adevarat ca avem si cele mai MARI TAXE ! Si mai este adevarat ca avem un primministru care nu face politica.

  11. Bun, ca astia mint de ingheata apele e clar. Intrebarea e cat o fi „cresterea” reala? -2%?

    • Există doi indicatori. PIB şi PIB real, care e PIB ajustat cu inflația. Dacă ai o creştere de 5%, judecată în lei, evident, iar inflația e de 15%, care e de fapt creşterea? Câciu dă cifrele care-i convin, cât de adevărate or fi şi alea.

    • Au platit concediile medicale? TVA? sau au rostogolit pentru la anul?

  12. Nu va e rușine, covrigarilor?

  13. Pentru Speciali si inbuibatii de la stat, viata e frumoasa , pentru romanul simplu platitor de taxe, anul viitor va fi foarte greu cu o inflatie de 16%.

  14. „Avem” rahat in ploaie!!!