Mașinăria de ură online, analiză în oglindă: Cum a fost aplicată de parlamentarul Dan Tănasă rețeta xenofobă prin care românii din Irlanda au devenit ținte ale extremiștilor – Context.ro

Mașinăria de ură online, analiză în oglindă: Rețeta prin care românii din Irlanda au devenit ținte ale extremiștilor (cazul Ballymena) e folosită în România de parlamentarul partidului extremist AUR Dan Tanasă, arată o analiză Context.ro. Dacă în Irlanda de Nord discursul urii a vizat românii, în România el s-a întors împotriva asiaticilor și africanilor.

În România, spirala dintre discursul politic și violența de stradă s-a văzut limpede în august 2025, când deputatul partidului extremist AUR Dan Tănasă i-a îndemnat pe români să refuze comenzile livratorilor străini: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziţi-vă!!!”, a scris parlamentarul pe Facebook.

Rezultatul nu a întârziat: în mai multe orașe, livratori de mâncare imigranţi au fost agresaţi fizic, unul dintre ei ajungând în comă la spital. În loc să condamne atacul, Tanasă a minimalizat legătura dintre propriul mesaj și violență, afirmând că „violența stradală nu are nevoie de postările mele ca să existe”.

Reacţia lui Dan Tanasă ilustrează cum discursul politic extremist nu doar că normalizează ura, dar o și decuplează de responsabilitatea publică. În oglindă cu analiza cazului Ballymena, vedem același tipar: narațiuni simplificate și inflamatorii care, odată validate de un vector de influență, pot genera consecințe concrete asupra comunităților vizate.

Paralele Ballymena – București

În Ballymena, un presupus viol atribuit unor cetățeni români a dus în doar câteva zile de la proteste pașnice la violențe cu tentă anti-imigrație. În România, o postare a deputatului AUR Dan Tănasă – care îi îndemna pe români să refuze comenzile livratorilor străini – a generat o campanie virală pe reţelele sociale și a fost urmată de agresiuni fizice împotriva muncitorilor străini.

Platformele digitale au funcționat ca acceleratori ai tensiunilor. În Irlanda de Nord, TikTok a dominat prin vizualizări masive, cu algoritmi care privilegiază conținutul emoțional, în timp ce Telegram a servit drept spațiu de coordonare pentru rețele care rostogolesc mesaje xenofobe sau conspiraționiste.

În România, mesajul lui Tanasă a fost amplificat prin Facebook, iar ecoul s-a resimţit rapid în spaţiul offline. Dacă în Ballymena discursul a vizat românii, la noi în ţară el s-a întors împotriva asiaticilor și africanilor.

În Irlanda de Nord, reacția tardivă a autorităților și a misiunii diplomatice române a lăsat spațiu dezinformării. În România, mesajele de condamnare din partea publicului larg au venit doar după ce agresiunile deveniseră știri virale.

Citește analiza integrală pe Context.ro.