G4Media.ro

VIDEO Şedinţa solemnă a Parlamentului/ Iohannis: Românii din diaspora au dovedit că…

VIDEO Şedinţa solemnă a Parlamentului/ Iohannis: Românii din diaspora au dovedit că sunt nu numai cu gândul, ci și cu fapta parte a națiunii. Acest devotament trebuie recunoscut și instituțional / Ciolacu: Avem nevoie urgentă de un proiect național în care să credem. Putem să înfrângem frâna mentală de la nivelul societății

Parlamentul s-a reunit, luni, în şedinţă solemnă, pentru a marca Ziua Naţională a României. Preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban, precum şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Teodor Meleşcanu şi Marcel Ciolacu, au rostit discursuri. La ceremonie au fost invitaţi foşti şefi de stat, Custodele Coroanei, Principesa Margareta, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi reprezentanţi ai Bisericilor Romano-Catolice şi Greco-Catolice, precum şi ai mai multor instituţii.

Diaspora s-a regăsit în discursurile liderilor politici, care au susținut necesitatea ca statul român să țină cont de faptul că aceasta vrea să se implice în dezvoltarea societății românești și ca pentru aceasta să fie luate măsuri de reprezentare în Parlament.

Președintele Klaus Iohannis:

Trecutul nostru este unul al contrastelor. Avem, pe de o parte, momente remarcabile, figuri emblematice, care au jucat un rol fundamental în modernizarea și transformarea României, iar, pe de altă parte, avem o moștenire grea și dureroasă, reprezentată de anii grei ai dictaturii, care au adus cu sine distrugerea democrației și a statului de drept, călcarea în picioare a demnității umane, îngrădirea drepturilor fundamentale, politici criminale, dezinformare, tortură și foarte multă suferință.

Faptele de vitejie ale înaintașilor, hotărârea și curajul cu care au luptat pentru îndeplinirea obiectivelor naționale, jertfa de pe câmpurile de luptă, forța extraordinară cu care s-au opus regimurilor criminale ale secolului XX trebuie să ne fie modele și să ne ghideze toate acțiunile pe care le întreprindem pentru binele țării noastre.

În schimb, atrocitățile și abuzurile petrecute în timpul regimului comunist trebuie să reprezinte o lecție deosebit de importantă, pe care să ne-o asumăm onest și din care să învățăm că democrația, libertatea și drepturile omului sunt cele mai de preț bunuri pe care le avem, pentru care trebuie să luptăm necontenit, cu toată forța de care dispunem.

Orice atac la adresa demnității umane și a statului de drept, necombătut eficient, poate deschide oricând calea unor abuzuri.

Pericole există și vor exista, însă faptul că avem o societate matură și vigilentă, cetățeni cu un pronunțat simț civic, care își cunosc drepturile și care nu ezită să lupte pentru ele, reprezintă o garanție esențială pentru viitorul democratic al României.

Democrația, libertatea și drepturile omului sunt cele mai de preț bunuri pe care le avem.

Prin alegerile făcute la referendum, la scrutinul european și la cel prezidențial, românii au votat pentru a nu uita cine suntem și încotro vrem să ne îndreptăm. Ce legătură mai puternică cu idealurile istorice pe care le celebrăm în aceste zile decât această reconfirmare fermă a identității noastre naționale!

Grație tuturor acestor răsunătoare victorii ale votului democratic din acest prim an al celui de-al doilea veac de existență a țării noastre, am dovedit, fără putință de tăgadă, că românii, în ciuda împrejurărilor dificile, sunt europeni autentici și împărtășesc și își asumă aceleași valori și repere ca ceilalți cetățeni ai bătrânului nostru continent.

De la tribuna celui mai reprezentativ for al democrației, țin să transmit astăzi un gând bun și acelor români pe care viața și istoria i-au risipit în patru zări, dincolo de granițe, dar care au dovedit, prin participarea uluitoare ca număr și opțiune, că sunt parte integrantă a națiunii noastre.

Diaspora noastră rămâne nu doar cu gândul, dar și cu fapta, puternic ancorată în viața societății românești. Acest devotament față de țară trebuie recunoscut și în mod instituțional – de exemplu, prin sporirea considerabilă a numărului reprezentanților legitimi ai românilor de peste hotare.

Într-o Europă în care, în unele state, democrația este asaltată de lideri populiști lipsiți de simțul răspunderii, de contestarea primejdioasă a unor valori considerate până ieri inalienabile, de decizii incompatibile cu respectul datorat partenerilor și aliaților, românii au ales, fără echivoc, valorile etice și politice care i-au inspirat și pe vizionarii părinți fondatori ai Uniunii Europene.

Noi, cei care conducem destinele națiunii noastre, avem datoria fundamentală față de cei pe care îi reprezentăm să le respectăm pe deplin aceste opțiuni, iar voința lor să fie lege pentru noi!

Avem nevoie, mai mult ca oricând, de coeziune în jurul marilor proiecte naționale, de unitate, consens, toleranță și solidaritate. Doar așa vom putea construi țara pe care ne-o dorim.

Clasa politică și guvernanții trebuie să-și concentreze eforturile pentru a răspunde nevoilor societății, iar parteneriatul cu cetățenii să fie unul onest și credibil.

România trebuie să devină țara în care cei plecați să-și dorească să revină, iar românii de aici să dispună de toate resursele necesare pentru împlinirea aspirațiilor.

Președintele Senatului, Teodor Meleșcanu:

Este o zi a memoriei, care determină pe fiecare român să se reconecteze cu istoria.

Marea Unire a fost expresia curajului și voinței tuturor românilor.

Această zi este și despre prezent și viitor. De aceea, trebuie să dovedim în fiecare zi că numai împreună, prin crearea unui consens în sociateta putem dezvolta România.

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu:

Istoria este mai mult decât mărturia trecutului. Fără istorie nu am ști cine suntem sau unde vrem să ne îndreptăm.

Unirea a fost posibilă pentru că toți românii au fost capabili să se unească în spatele unui proiect național.

Ziua Națională ar trebui să fie un moment al unității. Unitatea e deja în ADN-ul societății noastre, e parte din identitatea noastră națională, trebuie doar să o regăsim.

Din păcate, la mai bine la 100 de ani de la Marea Unire prea puțini se mai gândesc la unitatea noastră. Se vorbește mai des ca oricând de război. Societatea pare mai fracturată ca oricând. Grupuri întregi sunt pe cont propriu. Preferând bulele sociale, ne izolăm, ne dăm like-uri unora și nouă, doar ca să fim mulțumiți că suntem validați. Nu vedem decât neîncredere și îi respingem pe ceilalți.

Toată această radicalizare ne-a măcinat pe noi ca popor. Milioane de români au plecat.

Avem nevoie urgentă de un proiect național în care să credem. Putem să înfrângem această frână mentală de la nivelul societății.

Traversăm o criză fără nume, criza marilor proiecte.

Să ne unim și să ne asumăm un nou proiect de țară. Să coborâm și în societate. Acolo putem să găsim înțelepciunea necesară.

Dincolo de a fi de stânga sau de dreapta, suntem mai întâi de toate români și de aceea aveam nevoie de un proiect de țară, ca să nu ne mai strecurăm prin istorie. Poate e și timpul să facem istorie.

Vă invit pe toți să reaprindem sentimentul uitat al unității.

Premierul Ludovic Orban:

Trebuie să ne întrebăm cu onestitate ce răspundere au oamenii politici chemați să pună pe primul plan binele comun.

România exprimă o voință clară de democrație, de libertate și de europenism.

Suntem într-un moment în care societatea ne-a dat semnaul că dorește o nouă acțiune de modernizare. E datoria parlamentarilor, a guvernului, a liderilor politici în general să respecte aceste așteptări și să lucreze în acest sens, inclusiv prin reexaminarea sistemului constituțional și legislativ.

Clasa politică e obligată să acționeze în acord cu voința clară exprimată în societate.

Nu putem ignora voința și contribuția diasporei, deoarece toți suntem parte a aceleiași națiuni. Faptul că a cincea parte din cei care își exercită dreptul de vot trăiește în afara țării nu trebuie să fie o tragedie și nu va fi dacă vom ști să ținem legătura cu ei, să îi aducem înapoi pe cei care doresc și să ținem aproape de cei care vor să își construiască viitorul în altă parte.

Trebuie să înțelegm în primul rând cauza acestei emigrații. Nu e vorba doar despre venituri, ci despre respectul statului, de oportunități. Implicarea diasporei în viața politică românească este semnul clar al dorinței de a contribui la dezvoltarea țării și trebuie să-i răspundem pe măsură.

Senatorul PSD Florian Bodog:

Avem datoria, indiferent de acţiunile noastre politice, de a fi uniţi atunci când vine vorba de obiectivul nostru comun, acela de a face România o ţară mai bună şi mai puternică. Avem, în opinia mea, datoria de a nu renunţa la acest proiect, la acest obiectiv, fiecare la locul său, aşa cum a fost şi acum 100 de ani poate contribui cu mai mult sau mai puţin la aducerea înainte a ţării noastre.

Avem datoria ca prin tot ceea ce facem să arătăm loialitate numai şi numai României, numai şi numai intereselor sale legitime, numai şi numai viitorului nostru comun naţional şi european.

Înaintaşii noştri, toţi cei care au făcut posibilă Marea Unire, au fost cu siguranţă giganţi ai istoriei noastre, dar au fost oameni aşa cum şi noi suntem până la urmă oameni cu bune şi cu rele, cu limite sau chiar cu rateuri însă cu toate acestea au făcut istorie.

Senatorul PNL Alina Gorghiu:

Eu cred că acest secol de istorie românească merita probabil eforturi mai mari de la toate guvernele anterioare. Toate momentele istorice amintite ne dau exemplu despre modul în care oamenii acelor vremuri au lăsat deoparte orgoliile personale şi interesele de grup pentru a desăvârşi Unirea.

Unii oameni politici contemporani au uitat valorile care au reprezentat normalitatea generaţiei de acum un secol, sacrificiul de sine şi munca în interesul naţiunii române. Dar poporul român întotdeauna a arătat că ştie să sancţioneze genul acesta comportament, iar cei care nu înţeleg acest lucru vor deveni irelevanţi.

Liderul PRO România Victor Ponta:

După atât de multe, frumoase şi îndreptăţite cuvinte spuse până acum cred că este suficient ca, în numele grupului Pro România, să adresez un mesaj de sănătate şi bunăstare tuturor românilor obişnuiţi, cei care se trezesc dimineaţa, îşi duc copiii, nepoţii la şcoală, merg la muncă, plătesc taxe, impozite, îşi văd viitorul alături de România într-o formă sau alta şi să sper doar că noi, cei de aici, prezenţi în această zi, reuşim mai mult decât o singură zi pe an să ne ridicăm la nivelul aşteptărilor lor.

Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu:

S-a încheiat, bunăoară, zilele trecute, bătălia electorală pentru președinție. Un proces firesc, democratic, dezirabil, pentru care românii eroi și-au dat viața în 1989. Dincolo de alegeri, dincolo de lupta politică, dincolo de câștigători și pierzători am rămas însă cu gustul amar al dezbinării, pentru că ne-am trezit împărțiți, ca și acum 70 de ani, în români buni și români răi. În români care merită respect și români care trebuie disprețuiți pentru că nu împărtășesc ideile celorlalți. În români dinafară și români dinăuntru. Trăim vremuri în care pluralismul politic și respectul pentru cel care poate nu îți împărtășește ideile par idei subversive pentru care poți fi condamnat, în orice moment, de noul “tribunal al poporului” de pe social media.
Dragi colegi, dezbinarea poate, eventual, ajuta la câștigarea unor alegeri dar nu poate reprezenta un plan de viitor. Moralul unei națiuni moderne și europene nu poate fi clădit pe același gen de teorie pe care comuniștii au folosit-o ca să pună mâna pe putere. În loc de asta trebuie să ne gândim să deschidem larg porțile dialogului, pentru că doar așa putem să construim un proiect european ambițios și demn, doar așa putem să ajungem o națiune respectată în Europa și în lume. Pentru că, la 101 ani de la Marea Unire pe care o celebrăm azi, România merită ceva mai mult și mai bun. Și depinde de noi, cei din aceasta sala, să dăm acestei patrii ceea ce merită.

Deputatul USR Stelian Ion:

Cu toţii afirmăm înflăcărat că ne iubim ţara, dar faptele, din păcate, uneori demonstrează contrariul.

Ne dorim o societate în care să primeze respectarea legii, sau o societate în care să fie la putere cei descurcăreţi, să fie la putere totdeauna banul cu care poţi cumpăra orice, diplome, diplome de doctorat, poţi cumpăra voturi la moţiuni de cenzură, poţi cumpăra orice, organe de transplant, funcţii publice? Vrem o societate în care să ne conducă penalii şi analfabeţii sau o societate în care să ne conducă cei care nu au astfel de probleme? Vestea bună e că societatea românească a reacţionat şi toate atacurile împotriva justiţiei, împotriva democraţiei au eşuat în celedin urma datorită societăţii civile, unui corp de magistraţi cu coloană vertebrală, unor jurnalişti care şi-au făcut cu probitate profesia am rămas pe acest drum prooccidental.

Deputatul PMP Marius Pașcan:

Avem datoria să nu uităm că ţara noastră nu este întreagă. Faţă de momentul pe care-l sărbătorim cu fiecare dată de 1 Decembrie, România a pierdut din trupul său sfânt partea dintre Prut şi Nistru. De Ziua Naţională, mai mult decât oricând, trebuie să spunem tare că Basarabia este pământ românesc şi fraţii noştri de peste Prut vorbesc, gândesc şi simt româneşte. Ar fi mare păcat ca într-un asemenea moment de concordie şi acalmie politică pentru cinstirea Zilei Naţionale să nu ne asumăm ca veritabil proiect de ţară reîntregirea naţională.

Senatorul UDMR Novak Csaba Zoltan:

Ziua de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, este un reper important pentru noi toţi, cetăţeni ai acestei ţări, un reper la care ne raportăm indiferent de apartenenţa noastră politică, socială, etnică sau religioasă. Momentul 1 Decembrie 1918 a fost un moment de cotitură pentru comunitatea maghiară din România. A fost momentul în care maghiarii din Transilvania au devenit dintr-o naţiune majoritară, o comunitate minoritară.

Oare România de astăzi îndeplineşte toate cerinţele şi îndatoririle faţă de cetăţenii săi, faţă de comunităţile etnice, religioase şi alte categorii sociale? Oare cât şi în ce măsură s-au mai materializat promisiunile cuprinse în rezoluţia de la Alba Iulia? Cei care au luptat ani de-a rândul pentru emaniciparea românilor din Transilvania ar considera un lucru normal faptul că unii colegi încearcă să obţină capital politic prin obstrucţionarea funcţionării Liceului romano-catolic din Târgu Mureş? Este vitală punerea în practică a unor sisteme instituţionale funcţionale în domeniile educaţie, cultură, culte religioase, administraţie publică şi economie care să asigure într-o manieră solidă dezvoltarea comunităţii maghiare din România.

Maghiarii din România nu se pot raporta la această zi la fel ca majoritatea românească pentru că ceea ce românii consideră ca fiind unirea dezideratului lor naţional pentru maghiari va rămâne o pierdere majoră. Dar, în acelaşi timp, respectăm toate aceste momente importante, oferim şi dorim respect. Cred cu tărie că 1 Decembrie trebuie să fie şi un moment important al respectului între majoritate şi minoritate.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

8 comentarii

  1. Daca va era dor de muppet priviti la mele,la tribuna parlamentului!

  2. Demagogie!
    Curata demagogie la Mele&Ciolacu.

  3. Pamflet
    Spunea ieri cineva pe g4 media ca moldovenii si bucovinenii din republica moldova si din ucraina nu vor sa se uneasca cu romania deoarece vad cum e tratata moldova si bucovina din romania. Adica nimic autostrazi, nimic industrie si nici macar planuri nu sunt. Iar cineva spunea ca nu e adevarat, ca moldovenii si bucovinenii sunt prostiti de propaganda rusa. Iar propaganda rusa ce le spune? Ca daca se vor uni cu romania, nema autostrazi, nema dezvoltare. Moldovenii si bucovinenii vad si ei cata importanta le da guvernul de la bucuresti. Iar in ce priveste harcov, asa este cum spunea cineva, daca obtin autonomie, ungurii le construiesc intr-un an si autostrada si tren de mare viteza. Si romanii vor merfge la munca in harcov in loc de anglia sau irlanda. Ar trebui noi romanii, sa demonstram ca suntem mai grozavi si sa construim noi in toatw zonele tarii autostrazi si industrie. Dar ne alegem tot timpul niste lidrri care sunt mestecatori de vorbe, ofertanti de pomeni electorale iar poporul e plin de lenesi invidiosicare nici ei nu fac, nici pe altii nu lasa, asa cum sunt functionarii statului roman

  4. Tot felul de idioti. O intrebare, Romania mai este republica? Intreb deoarece tot aud spunand ,,altetea voastra”. Cui? țaței aleia de margareta?

  5. Frana mentala de la nivelul societatii? Asta e prost sau doar se face? Frana e cat se poate de reala si se afla in parlament…

  6. „Românii din diaspora au dovedit că sunt nu numai cu gândul, ci și cu fapta”

    Cu riscul ca o sa fou injurat:
    Dl Presedinte ori e prost ori e prost, poate sa isi aleaga una din ele.

  7. Pesedistii nici in ceasul al 13-lea nu realizeaza ca frana morala si fizica a societatii sunt chiar ei de 30 de ani!

  8. Cred ca Dl purtator de geanta lui O. Hayssam , are frana mentala in ADN, asta daca stie ce este acesta. Cu ce tupeu vine acest om si cel dela Sefia Senatului , slujitor al securitatii comuniste , de-a lungul intregii activitati a acestuia, sa ne vrbeasca dela Tribuna celui mai inalt for democratic postdecembrist , sa ceara consens al tuturor romanilor ptr. dezvoltarea Tarii .Noi cum sa-i raspundem , decat ca duceti-va unde va este locul , nu aici sa ne „predicati” vorbe goale ,cand voi in fapt , sunteti niste farisei beneficiari ai minciunilor voastre si ai urii fata de romani.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.