Lipsa de personal, faţa ascunsă a turismului în Grecia

Angajată pe perioada sezonului turistic într-un hotel de cinci stele din Grecia, Katerina a abandonat după doar o lună, motivul fiind condiţiile de muncă considerate „inacceptabile” în acest sector cheie al economiei elene, transmite Agerpres. „Pur şi simplu nu mai puteam”, se plânge această studentă la Universitatea din Salonic, care nu a dorit să îşi dezvăluie numele de familie.

Angajată pe un post de marketing în Halkidiki, principala destinaţie turistică din nordul Grecia, „mi s-a cerut să lucrez pe orice alt post în hotel, în funcţie de nevoi, inclusiv la curăţenie”, se plânge Katerina, care era plătită cu 1.100 de euro net pe lună şi muncea în condiţii considerate „inacceptabile”.

„Eram cazaţi într-un spaţiu în care trăiau opt persoane, fără aer condiţionat sau maşină de spălat rufe”, explică tânăra de 22 de ani.

În pofida unui record de peste 36 de milioane de sosiri în 2024, sectorul turismului din Grecia suferă de o lipsă acută de personal, în special din cauza programului de muncă supraîncărcat şi a numărului mic de zile de repaos.

Salariul de bază al lucrătorilor din hoteluri variază între 950 şi 1.000 de euro, în funcţie de specializare, la care se pot adăuga primele.

Operatorii din sector, care se arată totuşi optimişti cu privire la acest an, sunt îngrijoraţi de această criză de mână de lucru pentru vârful de sezon, în lunile iulie şi august.

Aproximativ 20% din locurile de muncă au rămas vacante în ultimii ani şi prognozele pentru 2025 sunt similare, potrivit mai multor studii.

Proprietar al unui beach bar şi al unui mic hotel în Halkidiki, Markos Kesidis nu se mai descurcă. „Chiar şi noi, patronii, suntem obligaţi să servim din lipsă de personal”, se plânge Markos Kesidis. „Am nevoie de 20 de angajaţi pentru barul meu de pe plajă în vârf de sezon. Astăzi, este aproape imposibil să găseşti atâţia oameni”, adaugă Markos Kesidis.

Veritabil motor al economiei Greciei, turismul a a generat 30,2 miliarde de euro în 2024, adică 13% din PIB-ul ţării, potrivit Institutului de studii al Confederaţiei elene a turismului (INSETE).

Anul trecut, 54.000 de posturi nu au putut fi ocupate din cele 278.000 de posturi de muncă estimate a fi în sectorul hotelier, susţine la rândul său Institutul de studii în turism (ITEP). Anul acesta, numărul locurilor de muncă vacante „va rămâne la acelaşi nivel”, afirmă preşedintele ITEP, Konstantina Svynou.

În căutarea de alternative, numeroşi hotelieri caută să recruteze muncitori sezonieri din străinătate. Potrivit ITEP, peste 46% din hotelieri şi-au exprimat intenţia de a angaja personal din străinătate în acest an, adică peste 28.000 de persoane. Pentru curăţenie, spălatul veselei şi alte munci necalificate, hotelierii greci angajează în mod frecvent personal din ţările care nu sunt membre ale Uniunii Europene, arată studiul ITEP.

În Halkidiki, asociaţia hotelierilor s-a îndreptat şi spre refugiaţii găzduiţi într-un centru de primire însă demersul nu a avut succesul scontat. „În total, 110 persoane au răspuns dar momentan doar aproximativ 10 lucrează în hotelurile din regiune”, spune Grigoris Tasios, preşedintele Asociaţiei hotelierilor din Halkidiki. Potrivit acestuia, „cei mai mulţi se tem că la terminarea sezonului nu vor mai putea să revină în locurile pe care le aveau în centrele de primire”.

În această regiune a Greciei, unde sunt 540 de hoteluri la care ar trebui să muncească 14.000 de persoane, penuria de personal se ridică la peste 10%. „Mai multe hoteluri au angajat resortisanţi din India şi Filipine”, spune Grigoris Tasios.

Restaurantele suferă şi ele de o criză de personal. Clienţii văd cum s-au înmulţit afişele cu mesajul: „Căutăm personal” sau „Căutam chelner. Urgent”.