Kelemen Hunor: Să renunţi la „Anghel Saligny” înseamnă să renunţi la investiţii în comunităţi mici şi mijlocii

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a subliniat marţi că nu ar renunţa la Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny”, pentru că ar însemna să se renunţe la investiţiile în comunităţile mici şi mijlocii, transmite Agerpres.

„Să renunţi la „Anghel Saligny” înseamnă să renunţi la investiţii în comunităţi mici şi mijlocii, în primul rând, fiindcă oraşele mari au venituri, au bani, au posibilitatea de a investi. Să renunţi la „Anghel Saligny” înseamnă că exact la acei oameni renunţi, care sunt la periferie şi care au condiţii de viaţă mai puţin bune decât cei care stau în oraşele mari, în mediul urban. Ar fi o greşeală. Şi mai ales că aceste investiţii sunt în infrastructură, nu sunt nici în săli de sport, nici în cămine culturale, unde eventual mai poţi să amâni investiţiile, sunt în drumuri, în apă, în canalizare”, a declarat el la Parlament.

Potrivit acestuia, „avem multe dezechilibre şi trebuie văzut cum poţi să echilibrezi într-o jumătate de an”.

„Trebuie să ai un proiect pentru cel puţin şapte ani, zece ani. Şi trebuie să recunoaştem că ceea ce s-a întâmplat în 1999, dacă nu mă înşel, cu regiunile de dezvoltare, atunci au fost create, este un dezastru, fiindcă decalajul a crescut şi în interiorul regiunilor. Sunt mult prea mari şi sunt mult prea artificiale. Cu mici excepţii, soluţia este să regândeşti ceea ce nu merge. Sigur, nu am şi nu vreau să lansez eu soluţii în acest moment, dar dacă puneţi diagnosticul pe regiunile de dezvoltare, veţi vedea că în interiorul regiunilor, dezechilibrele au crescut, distanţa a crescut, nu a fost redusă. Deci, din punct de vedere al politicilor de coeziune, nu au fost rezultatele dorite”, a susţinut Kelemen Hunor.

Referindu-se la impozitul pe proprietate, el a arătat că proprietatea poate fi impozitată în funcţie de valoarea sa – la imobile, case, terenuri -, dar la nivel local trebuie făcut, nu la nivel guvernamental.

„Guvernul poate să spună limitele de sus şi de jos, dar autoritatea locală trebuie să fie cea care, cum este şi astăzi, să spună care este impozitul pentru acel an, fiindcă acolo anual se poate regândi impozitul. Dar este şi poate să fie un venit important pentru autorităţile locale”, a punctat liderul UDMR.

În ceea ce priveşte impozitul pe venit, el consideră că trebuie găsită o altă echilibrare pe muncă, „fiindcă nu poţi să iei din buzunarul oamenilor bani”.

„Asta ar însemna că rămân cu mai puţini bani. Taxa pe muncă oricum este destul de mare în România faţă de statele membre din Uniunea Europeană. Orice măsură trebuie să fie echilibrată. Asta vreau să spun: nu cetăţenii au creat această problemă a deficitului bugetar. Deci, nu ei sunt cei care trebuie să plătească. Şi încă ceva: trebuie un deziderat pe termen mediu, pe termen lung, care poate să vină, în primul rând, de la preşedinte şi după aceea de la Guvern. Şi atunci, omul, dacă ştie care e scopul, unde ajung peste câţiva ani, acceptă şi sacrificiile. Dar dacă nu există o direcţie, nu există un deziderat clar de ce face acum un sacrificiu, sigur că nu va accepta. De aceea, eu spun de fiecare dată: echilibrat, echilibrat, echilibrat”, a transmis preşedintele UDMR.

El a reafirmat că digitalizarea trebuie făcută repede şi uniform.

„Problema este că toate sistemele digitale sunt împrăştiate în România şi funcţionează o zi şi după aceea trei săptămâni nu mai funcţionează. Nu e vorba doar de ANAF, dar uitaţi-vă la sănătate, ce este cu cardul de sănătate şi cu tot sistemul. (…) Bineînţeles, ANAF-ul trebuie să aibă ţinte precise, ţinte clare şi trebuie să fie în serviciul public şi în serviciile oamenilor”, a menţionat Kelemen Hunor.