G4Media.ro

INTERVIU Răzvan Nicolescu: Schimbările climatice sunt cea mai mare amenințare la adresa…

INTERVIU Răzvan Nicolescu: Schimbările climatice sunt cea mai mare amenințare la adresa omenirii, cu reducerea accizei la carburanți mergem invers decât restul lumii. Trei inițiative românești puțin cunoscute în domeniul energiei verzi

”Schimbarile climatice reprezinta cea mai mare amenintare cu care se confrunta omenirea in prezent”, spune într-un interviu pentru G4Media.ro Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și actual partener Deloitte. România, dar și UE au nevoie de investiții masive pentru decarbonarea economiilor, dar în cazul României lipsește orice strategie coerentă pentru protecția economiei naționale în contextul schimbărilor majore din UE, spune Nicolescu. El indică și o soluție care să împiedice transformarea României în cimitirul de mașini vechi al Europei, dar și trei inițiative punctuale ale unor entități românești în domeniul energiei verzi.

Cele mai importante declarații ale lui Răzvan Nicolescu:

– Atingerea țintelor asumate de UE pentru combaterea schimbărilor climatic presupune investitii de peste 1 trilion de euro pe an pana in 2030
– UE nu poate sa salveze singura planeta. E nevoie si de efortul Chinei, SUA si al Indiei. Daca diplomatia nu va functiona, nu exista decat solutia de a impune o taxa de CO2 pe importurile care vin in UE
– e o dezamagire profesionala sa aud ca tehnologia nucleara nu ajuta la reducerea gazelor cu efect de sera
– Noi ne pregatim sa reducem acciza la carburanti, adica sa mergem in sens invers fata de ce se intampla la nivel international
– Am propus ca automobilele Eurodisel 3 si 4 sa nu mai poata fi reinmatriculate pe tot teritoriul UE, pentru a preveni transformarea României în cimitir de mașini vechi
– Daca nu isi va exploata rezervele de hidrocarburi, Romania pierde cel putin 200 miliarde euro, total contributie la PIB. Riscul este real.

Interviul complet:

Rep: Parlamentul European a votat săptămâna trecută două rezoluții prin care cere Comisiei Europene măsuri mai dure pentru a transforma economia din UE într-una neutră din punct de vedere al climei până în 2050. Deocamdată, UE și-a asumat ținte precise în acest sens pentru 2030. Care e necesarul de investiții la nivelul UE pentru atingerea acestor ținte?

Răzvan Nicolescu: Schimbarile climatice reprezinta cea mai mare amenintare cu care se confrunta omenirea in prezent. Costurile lipsei de actiune sunt uriase. In ceea ce priveste obiectivele europene deja asumate, realizarea acestora presupune investitii mari, peste 1 trilion euro pe an pana in 2030.

Rep: Dar în ceea ce privește necesarul de investiții în România?

Răzvan Nicolescu: In Romania vorbim de o suma de minim 100 de miliarde de euro care trebuie investita, in urmatorii zece ani, pentru decarbonarea sectorului si asigurarea securitatii energetice. Nu ma intrebati de unde vor veni acesti bani pentru ca nu e clar.

Rep: Ce așteptări aveți de la Comisia von der Leyen în acest domeniu, având în vedere poziționările publice de până acum?

Răzvan Nicolescu: Am asteptarea ca diplomatia europeana in domeniul schimbarilor climatice sa functioneze mai bine. UE nu poate sa salveze singura planeta. Este nevoie si de efortul Chinei, SUA si al Indiei. Daca diplomatia nu va functiona, nu exista decat solutia de a impune o taxa de CO2 pe importurile care vin in UE, o solutie pe care nu o mai exclud in actualul context international.

Rep: Care ar fi măsurile UE cele mai corecte pentru a atinge țintele asumate?

Răzvan Nicolescu: Politica UE in domeniul energiilor regerabile si a eficientei energetice este una robusta. In acelasi timp, UE nu gestioneaza bine sectorului cercetarii, mai ales in ceea ce priveste accesul si dezvoltarea noilor tehnologii. In plus, prevederile tratatului de functionare care vorbesc de dreptul fiecarui stat membru de a decide in privinta mixului energetic propriu, au trecut in plan secundar. Sunt favorizate anumite tehnologii si defevorizate altele. Este pentru mine o dezamagire profesionala sa aud ca tehnologia nucleara nu ajuta la reducerea gazelor cu efect de sera sau sa constat ca se face atat de putin pentru dezvoltarea tehnologiilor de captare si stocare a gazelor ce produc efect de sera.

Rep: Care vor fi industriile / sectoarele cele mai afectate în România?

Răzvan Nicolescu: Sectorul minier si industriile energointensive. Din pacate insa Romania are niste probleme structurale mult mai mari. Nimeni nu face nimic pentru a atrage si crea PIB din investitiile care vor fi generate de tranzitia energetica. Noi am putea pierde PIB, fara a pune ceva in loc.

Sunt unele initiative romanesti izolate care se dezvolta singure cum pot. Nimeni nu stie ca cei de la Electromagnetica produc incarcatoare pentru masini electrice sau ca Institutul pentru hidrogen de la Valcea a scos prototip de masina pe baza de hidrogen sau ca cei la facultatea de energetica din Universitatea Politehnică București (UPB) au dezvoltat o solutie foarte interesanta pentru stocarea energiei.

Repet, sunt initiative izolate fara nici un fel se gandire si sprijin din partea statului. Tranzitia energetica care va genera o schimbare fundamentala a sectorului economic nu este, din pacate, o tema care sa preocupe in Romania. Noi ne pregatim sa reducem acciza la carburanti, adica sa mergem in sens invers fata de ce se intampla la nivel international.

Rep: UE pare să descurajeze puternic producția de energie bazată pe hidrocarburi, dar și pe nuclear. În aceste condiții, de unde își poate procura UE energia necesară? Nu încurajează indirect importul de energie pentru satisfacerea nevoilor interne?

Răzvan Nicolescu: Asa cum am spus, se actioneaza pentru dezvoltarea masiva a energiilor regenerabile, a hidrogenului si imbunatatirea eficientei energetice. Este foarte bine. Nu cred insa ca este si suficient. Trebuie recunoscut si rolul energiei nucleare in combaterea schimbarilor climatice si ar trebui facut mai mult pentru captarea si stocarea carbonului. In plus, se impune decarbonarea rapida a sectorului de transporturi si a celui de incalzire si racire.

Rep: În ceea ce privește România, există o strategie coerentă pentru protecția economiei naționale în contextul schimbărilor majore din UE?

Răzvan Nicolescu: Nu cunosc sa existe.

Rep: România a devenit un adevărat cimitir de mașini vechi al UE după eliminarea, în 2007, a timbrului de mediu. Există pericolul ca, odată cu înăsprirea regulilor în multe state europene, să avem și mai multe importuri de mașini vechi?

Răzvan Nicolescu: Am prezentat, recent, un raport pentru Europa Centrala in acest sens. Riscul de care vorbiti este real. O solutie pe care am propus-o a fost ca automobilele Eurodisel 3 si 4 sa nu mai poata fi reinmatriculate pe tot teritoriul UE.

Rep: Credeti ca sugestia va fi acceptata?

Răzvan Nicolescu: Nu stiu. Vom vedea in curand ce va propune echipa domnului Timmermans (vicepreședintele Comisiei Europene) atunci cand vor prezenta proiectul “green deal”.

Rep: Tot mai multe țări sau mari municipalități din UE anunță interzicerea de facto a circulației automobilelor Diesel, ceea ce pune o presiune majoră pe industria auto, cu efecte inclusiv în România, unde funcționează un adevărat ecosistem economic. Cum poate fi prevenit declinul acestei industrii?

Nu cred ca va fi un declin. Va fi o reorientare catre automobilele electrice si pe hidrogen. Si eu intentionez sa imi cumpar anul viitor un automobil electric.

Rep: O sa aplicati sa luati subventie de la stat, cei 10000 euro?

Răzvan Nicolescu: Nu voi aplica pentru aceasta subventie. Nu am luat subventii sau altceva de la stat niciodata. Am platit insa in cei aproape 20 de ani de activitate foarte multe taxe la stat, peste 1 milion de euro. O sa imi cumpar masina electrica din economiile proprii sau, daca nu voi avea bani suficienti, voi gasi alta solutie, eventual voi face un leasing.

Oricum, nu sunt de acord cu mentinerea acelei subventii. Statul ar trebui sa foloseasca acei bani pentru a dezvolta o infrastructura publica de incarcare de care sa beneficieze multi, decat sa dea o subventie mare de care sa beneficieze putini. Iar de la stat, in general, astept sa pot intra intr-un spital fara ca sa ies mai bolnav decat am intrat si sa nu mai vad absolventi de studii superioare care scriu “miau” tot timpul legat.

Rep: Sa revenim la energie. Care sunt tendințele globale în producția de energie, având în vedere creșterea globala de energie?

Răzvan Nicolescu: Combustibilii clasici au un procent aproape neachimbat in raport cu situatia de acum 10 ani, adica acopera 80% din consum in timp ce in 2009 acopereau 81%. Din acest motiv e nevoie de actiune rapida daca vrem ca iaceasta planeta sa mai existe in forma in care o cunosteam. E nevoie de responsabilitate globala si de un leadership eficient.

Rep: România are rezerve de gaze în Marea Neagră, dar exploatarea lor întârzie de ani buni. Mai are rost exploatarea lor, având în vedere tendința din UE de a inhiba producția de energie bazată pe hidrocarburi?

Răzvan Nicolescu: Inca mai are rost, insa relevanta hidrocarburilor in noul context european si global este in scadere abrupta. In curand, veti vedea, vom vorbi de Marea Neagra ca mediu foarte favorabil pentru construirea de centrale eoliene. Deja in Marea Nordului se intampla. Daca nu isi va exploata rezervele de hidrocarburi, Romania pierde cel putin 200 miliarde euro, total contributie la PIB. Asa cum merg lucrurile acum, riscul este real.

Foto: Răzvan Nicolescu (Agerpres / Grigore Popescu)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

7 comentarii

  1. Bogatanii fac reguli pentru saraci.
    Nimeni nu prezinta altceva decit propaganda. Sunt si multe mii de miliarde la mijloc iar asta e pentru afaceristii oportunisti ca mirosul de singe pentru rechini.
    Nimeni nu vine cu o demonstratie stiintifica despre evolutia climei unde sa intre in calcul tot ce conteaza. Se selectioneaza doar fenomenele care duc la concluzia dorita de expozanti.
    CO2 duce la hranirea mai buna a plantelor si padurilor iar apoi va fi generat mai mult oxigen. Se vor dezvolta ca intr-o sera, ca sa zic asa. Cu logica lor se poate concluziona ca viitorul plin de oxigen al generatiilor viitoare il pregatim acum dind mult CO2 padurilor sa creasca mari. E posibil ca cineva sa calculeze coeficientul cu care intra un astfel de fenomen in ecuatia incalzirii globale? Nu prea cred. Poate cineva calcula influenta viitoare a soarelui cita vreme soarele a devenit impredictibil? Nu cred. Se constata modificari si in clima altor planete.
    Poate cineva calcula de citi bani e nevoie pentru a schimba clima? Nu de altceva dar sa nu pornim la o munca sisifica. Nu cred.
    Si atunci despre ce vorbim? Politicienii cu pregatire diversa vorbesc despre clima de parca ar fi domeniul lor de expertiza.
    Vine din cind in cind cite un val de prostie in lume si vezi citi se alatura de iti vine sa-ti pierzi increderea in viitorul omenirii.
    De societatea de consum in care produsele se fac intentionat sa se defecteze in timp , sa dai alti bani si sa se polueze mai mult producind din nou produsul nu zice nimeni nimic?
    Nu zice nimeni nimic de armele climatice si de experimentele ce se fac? De ce nu se interzic?
    Zic „oamenii de stiinta”, experti in clima si in orice, ca materia si energia nu pot fi produse din nimic dar accepta ca tot universul a fost produs din nimic.

  2. Oh, nu! Altul care rostogolește gogorița schimbărilor climatice antropogene.
    Prosteală pe față!

  3. Probabil ca Nicolescu s-a referit la trilionul anglo-american, nu la cel european.

  4. Ecologistii/Verzii sunt ca niste pepeni: verzi la exterior si rosii la interior. [Mises, parca] 🙂

  5. Cand i-am vazut moaca am crezut ca e senatorul mitraliera. Pana la urma nu e nici o diferenta intre cei doi…

    • Cred ca gresesti, Kata! Omu’ a trecut pe la Harvard. A condus sase ani o institutie europeana, fiind ales in aceasta functie de statele UE. Hai sa nu amestecam orzul cu neghina ca in acest caz chiar nu merge! Chiar e unul dintre cei care au habar atunci cand vorbesc!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.