G4Media.ro

INTERVIU Iulian Fota: Mă aștept ca în România contestarea Occidentului să devină…

INTERVIU Iulian Fota: Mă aștept ca în România contestarea Occidentului să devină chiar virulentă / De ce nu a fost rostit cuvântul Rusia în cele patru discursuri oficiale de la sesiunea dedicată celebrării NATO?

Românii trebuie să conștientizeze că și problemele majore care riscă să deraieze țara de pe traseul euroatlantic, dar și soluțiile acestora, își au originea în primul rând aici, în România, susține fostul consilier prezidențial Iulian Fota într-un interviu acordat G4Media.ro.

Din acest punct de vedere, statutul de membru NATO devine esențial dintr-un motiv care ține de însăși esența alianței – una cu precădere civilizațională. De aceea, mai explică Iulian Fota, corupția și proasta guvernare sunt tratate la acest nivel ca amenințări la siguranța națională.

Potrivit fostului consilier prezidențial, la 70 de ani de la înființare (4 aprilie 1949 – n.r.), NATO rămâne o organizație defensivă și esențială pentru menținerea păcii pe continent.

„Rusia și nu NATO a anexat de facto, prin forță armată, Marea Azov și vrea să o închidă oricărui acces internațional”, constată Fota. Cu toate acestea, revenind la România, vor exista grupuri care vor duce o luptă nedeclarată cu NATO, SUA și UE, la fel cum pe vremea lui Ceaușescu se ducea o bătălie similară cu URSS.

Rep: În ultimele două decenii extinderea NATO aproape a dublat numărul statelor membre. Concomitent, însă, Rusia a propagat o întreagă narațiune potrivit căreia extinderea este nelegitimă întrucât ar încălca un așa-zis angajament al Occidentului, acela că NATO nu va penetra așa-numita sferă de influență rusă, cooptând state din fostul bloc comunist. Care sunt fisurile acestei narațiuni pe care Moscova continuă să o hrănească?

Iulian Fota: Nici un document și nici un oficial important din Occident nu confirmă afirmația rusă cum că Occidentul ar fi promis la începutul anilor 90  ca NATO să nu se extindă.

De altfel, atunci când aveau loc negocierile pentru unificarea Germaniei sau reglementarea sfârșitului Războiului Rece chestiunea extinderii NATO nici nu exista. Ca idee importantă ea apare doar spre sfârșitul lui 1993 și începe să circule și să genereze interes politic doar din 1994. Deci mult mai târziu.

Extinderea NATO spre Est am cerut-o în special noi, țările din zonă. Noi am cerut să avem dreptul să aderăm, noi am militat pentru această cauză, noi am făcut campanie.

În plus, NATO este o organizație de țări suverane și întotdeauna va face ce este bine pentru ea și nu ce vor state terțe. NATO a fost  și continuă să fie o organizație defensivă și  vă pot spune în cunoștință de cauză că nu au existat și nu există nici un fel de intenții agresive de partea acestei organizații.

Ba dimpotrivă, uitați-vă că țările nu se grăbesc să crescă bugetul apărării nici măcar la nivelul ăsta minimal, de 2%. Cu ce să penetreze NATO sfera rusă mai ales după ce rușii și-au consolidat semnificativ capabilitațile militare?

Avem de-a face cu o retorică rusă tip perdea de fum pentru a ascunde adevărate intenții rusești și adevăratele strategii ofensive, care de fapt aparțin Moscovei. Căci ea a generat două războaie de agresiune în Marea Neagră, Georgia și Ucraina.

Rusia și nu NATO a anexat de facto, prin forță armată, Marea Azov și vrea să o închidă oricărui acces internațional.

Rep: Cele mai recente episoade ale extinderii, mă refer la aderarea consfințită a statului Muntenegru și la cea în curs a Republicii Macedoniei de Nord (noul nume al țării – n.r.), au atras atenția prin acuzațiile de implicare directă a Rusiei, mult dincolo de retorică, în sabotarea voinței guvernelor de la Podgorica și Skopje. Cum trebuie interpretat eșecul lui Putin pe această linie, în condițiile în care, pe de altă parte, liderul de la Kremlin nu dă semne că va renunța la presiunea pusă pe frontiera răsăriteană a alianței?

IF: Este clar că Moscova și-a intensificat operațiunile subversive, clandestine din zona Balcanilor. În Muntenegru și în chestiunea Republicii Macedonia de Nord au mers mult prea departe.

Pe de altă parte, nu au și nu vor avea succes pentru că nu au ce să ofere. Noi toți cei din această zonă a Europei vrem relații bune cu Rusia și nu avem nimic împotriva rușilor, care și ei, ca oameni de treabă,  merită o viață mai bună.

Dar nu agreăm politicile agresive ale Kremlinului. Noi vrem și pentru noi o  viață mai bună.  Cu ce ne poate ajuta Rusia în sensul ăsta?

Ne pot da asistență pentru dezvoltare, ne pot învăța cum să ne modernizăm, cum să devenim țări mai democratice și mai responsabile.

Drama ei ca țară este că nu are soft power, nu mai are influență diplomatică în restul Europei, care vrea altceva. Noi nu vrem o societate în care o mică oligarhie, politică sau economică,  care trăiește ca în rai în timp ce imensa parte a populației trăiește de pe o zi pe alta. De aceea ne orientăm toți spre NATO și UE, pentru că vrem să trăim ca oamenii de acolo.

Occidentul nu este perfect, dar ca soluție de civilizație este de preferat modelului rusesc.

Rep: Cum a afectat guvernarea PSD-ALDE relația României cu NATO, în condițiile în care statul de drept și democrația sunt elemente centrale ale alianței, însă ele sunt totodată și cele mai amenințate sfere ale societății românești? 

IF: Deocamdată nu grav, dar drumul pe care au intrat cei de la PSD-ALDE este greșit și, odată parcurs până la capăt, duce la ruperea relațiilor cu Occidentul. Ceea ce inevitabil ne va plasa în brațele Rusiei.

Să nu uităm că NATO este în primul rând o alianță civilizațională, ea apară mai întâi oamenii și valorile lor, inclusiv democrația și statul de drept.

Pe bună dreptate NATO, ca și UE, consideră proasta guvernare și marea corupție drept amenințări de securitate națională.

Pentru că, în timp, proasta guvernare și marea corupție duc la sărăcie, autoritarism și chiar pot genera confruntări regionale. De aceea profesorul american Michael Mandelbaum consideră că între comunism și marea corupție se poate pune semnul egal.

NATO ar vrea ca România să continue să avanseze, să meargă spre viitor. Pe de altă parte, când văd ce se întâmplă în țară noastră, când văd cât de mult contează interesele individuale, în dauna celor naționale, am impresia că unii concetățeni vor o întoarcere în trecut.

De aici și creșterea interesului pentru ceaușism.

Rep: “Adoptarea Ordonanţei de urgenţă privind Parchetul Naţional Anticorupţie s-a impus ca un obiectiv imediat, de importanţă maximă în procesul de aderare atât la Uniunea Europeană cât mai ales la NATO”, se arăta într-o notă întocmită de Ministerul Justiției de la București, în 2002, și publicată chiar de Adrian Năstase acum nici doi ani. Ceea ce a contribuit la aderarea României la NATO e contestat azi cu ferocitate. Vedeți posibilă și o mișcare de contestare explicită a prezenței în alianță, ori care să militeze pentru “renegocierea” termenilor rămânerii?

IF: Istoric, România a avut întotdeauna o partidă anti-occidentală. În celebra sa carte despre istoria dezvoltării burgheze a țării noastre, Ștefan Zeletin spunea că “modernizarea prin intervenția Occidentului întotdeauna a produs o rezistență din partea elitelor locale, în anumite ocazii rolul Vestului fiind perceput ca o amenințare mortală”.

Azi avem o astfel de situație, occidentalizarea României prin asistență din Vest, proces ce conține și combaterea corupției, este percepută de unii că o amenințare personală.

Și lista lor este destul de mare: Oameni politici corupți, oameni de afaceri care se tem de concurență, obișnuiți să facă bani mulți prin afaceri oneroase cu statul, tot felul de impostori, care spun că plagiatul nu este furt, nostalgici după comunism, ceva membri în vârstă ai fostei Securități. Inclusiv ceva români care nu au convingeri ideologice, dar sunt anti-occidentali din oportunism sau din supărare.

Deși azi țara este într-o postură mult mai bună decât acum 15 ani, politic și economic, nu toți românii au apucat să beneficieze de acest nou statut al României.

Mă aștept ca în țara noastră  contestarea Occidentului să crească, să devină chiar virulentă și, mai devreme sau mai târziu, unii vor căuta și sprijin extern pentru această luptă a lor de “neatârnare”. Intenționat folosesc un cuvânt drag lui Ceaușescu.

Ca și pe vremea lui, când se lupta pe șest împotriva URSS, așa vor face unii azi, vor lupta pe șest, nedeclarat, împotriva SUA, NATO și a UE. Pentru că în mintea lor bolnavă NATO=URSS .

Rep: La nivelul UE se discută despre introducerea sau îmbunătățirea mecanismelor care să sancționeze derapajele statelor membre de la valorile fundamentale ale Uniunii. Există celebrul art. 7, se discută de o condiționare a accesării fondurilor UE de calitatea statului de drept, etc. Ce capacități de „apărare” are sau și-ar putea construi NATO pentru a contracara aceste vulnerabilități interne?

IF: Este importantă atitudinea Vestului, dar eu cred că definitorie  va fi atitudinea noastră. Pentru că România este  a noastră și nu le putem cere altora să ne-o iubească mai mult decât o facem sau o vom face noi.

Deci soluția nu este în Occident, ci în România. Noi suntem soluția la toate problemele României așa după cum tot noi suntem principala ei vulnerabilitate. Avem o categorie de români, din toate zonele, politic, media, economie, care trăiesc foarte bine din lăcomie, din prostie – a se citi incompetență și impostură – și din minciună.

Acestea sunt cele mai mari probleme ale țării: lăcomia, prostia și minciuna.

Dacă noi nu combatem cancerul ăsta, dacă noi nu facem ce trebuie pentru noi, oricâtă bunăvoință ar avea Vestul, și are, ei nu ne pot salva țara în locul nostru.

Rep: La nivelul NATO și mai cu seamă pe fondul unui impuls puternic venit dinspre Administrația Trump, s-a decis creșterea alocărilor bugetare, spre atingerea pragului de 2% din PIB în toate statele membre. S-a mai decis și accelerarea programelor de înzestrare a armatei. În România, însă, s-a ajuns la blocaje de natură politică în privința dotării armatei. Care sunt urgențele României pe partea de înzestrare?
IF: Blocajele nu sunt de natură politică ci mai degrabă de natură tehnică și birocratică. Avem proceduri financiare dintr-o altă epocă, ele nu permit buna derulare a unor achiziții masive.

Avem o lipsă de disponibilitate la nivelul altor ministere și aici,din păcate, Ministerul de Finanțe este un exemplu. Să nu uităm că banii necheltuiți sunt redistribuiți, spre marea satisfacție a unora.

Îmi aduc aminte cum Adrian Năstase, în 2000, l-a luat cu el la NATO pe ministrul de Finanțe Mihai Tănăsescu, care se încăpățâna să nu bugeteze anumite măsuri de restructurare a Armatei. Deci boala este mai veche.

Este adevărat că avem și aspecte din zona marii corupții, deși asta cred că este o mare ticăloșie. Să bagi mâna în banii Armatei când și așa sunt atâtea nevoi și bugetul este insuficient este o trădare de țară.

Și ar mai trebui îmbunătățită calitatea managementului politico-militar la nivelul MApN și al CSAT, dar astea sunt chestiuni mai sensibile și nu le discutăm public acum.

Rep: La vârful armatei persistă o zonă de umbră din cauza opțiunilor diferite ale Guvernului și Președinției pentru numele șefului Statului Major General. Cum percep aliații situația de la București, este un subiect de discuție la Cartierul General de la Bruxelles?

IF: Aliații sunt îngrijorați. Tocmai am stat de vorbă cu un diplomat occidental sosit la post în România acum doi ani. El percepe o degradare a situației generale a țării.

Când a venit în București, România avea probleme doar pe zona de justiție. Economia mergea bine, iar politica externă și de securitate națională era nealterată. Între timp au apărut situații grave, ce trebuie înțelept gestionate și în politica economică, dar mai ales în cea externă și de securitate națională.

Aliații văd ce se întâmplă și au început să întrebe ce se întâmplă, încotro se îndreaptă România. Iar uneori primești și întrebări mai complicate, la care nici eu nu am răspuns.

De ce nu a fost rostit cuvântul Rusia în cele patru discursuri oficiale de acum câteva zile, de la sesiunea dedicată celebrării NATO? Bună întrebare!

Sursa foto: Pexels

Citiți și: Cum s-a schimbat România după intrarea în NATO. Armata înainte și după aderare

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. „De ce nu a fost rostit cuvântul Rusia în cele patru discursuri oficiale de acum câteva zile, de la sesiunea dedicată celebrării NATO?”—> Pentru ca actualii politicieni corupti din PSD fac jocurile Rusiei si chiar vor fi finantati de catre Rusia. Romania va ajunge in situatia Turciei, cand va opta pentru tehnica militara ruseasca. Asta inseamna sa penetrezi NATO din interior, sa aduci o tehnologie ruseasca capabila sa spioneze NATO, sa bruieze comunicatiile pe frecvente militare si eventual sa ameninte obiectivele americane de pe teritoriul nostru. Deocamdata insa nimeni n-are curajul sa pronunte cuvantul „Rusia” si de aceea au fost sistate investitiile in dotarea armatei. Dincolo de distrugerea justitiei si economiei in care guvernarea PSD-ALDE exceleaza, acesta este lucrul cel mai grav. NATO ar trebui sa ia in calcul un astfel de scenariu, avand in vedere ce fel de lideri corupti avem la guvernare. Asadar, secretul se afla tot la noi in politica romana, dupa cum a afirmat si domnul Fota.

  2. Ne-am invatat cu mamaliga cea de toate zilele…nu ca fel de mancare ci ca fel de a gandi, de avedea in perspectiva…sa ne umplem matzul azi, maine om vedea.Un prieten i-mi spunea ca trebuie sa treaca patru generatii, nu l-am crezut..acum mi-am pierdut orice speranta, prostia este prea mare si nici o dorinta de a se schimba, aleluia

  3. am trăit un număr de ani in moscova, vorbesc in cunostinta de cauza. filonul adânc al ortodoxiei, care ne leagă, va avea mereu un cuvânt greu de spus. mai departe, e foarte complicat. romania a facut o alegere, merge pe un drum. vom avea beneficii, fară indoiala, si vom plati un pret pentru ele.

  4. am trăit un număr de ani in moscova, vorbesc in cunostinta de cauza. filonul adânc al ortodoxiei, care ne leagă, va avea mereu un cuvânt greu de spus. mai departe, e foarte complicat. romania a facut o alegere, merge pe un drum. vom avea beneficii, fară indoiala, si vom plati un pret pentru ele, tot fara îndoială.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.