Centrul Aerospaţial German publică istoria complicităţii sale cu nazismul

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Sute de muncitori sclavi, sute de experimente pe fiinţe umane – soldate cu decese în zeci de cazuri – şi antisemitismul fac parte din istoria Centrului Aerospaţial German (DLR, potrivit acronimul său german), care a prezentat vineri primul studiu detaliat referitor la perioada nazistă a instituţiilor care au precedat acest organism tehnologic german, relatează vineri agenţia de știri EFE, citată de Agerpres.

Studiul cuprinde istoria centrelor germane dedicate ştiinţei aeronautice dintre anii 1907 şi 1945, dar monografia sa dedicată „injustiţiilor” din perioada cuprinsă între anii 1933 şi 1945 este cea care dezvăluie modul în care instituţiile predecesoare ale DLR au participat la crimele naţional-socialismului.

Centrului Aerospaţial German (DLR) a fost creat în 1969 sub numele de Institutul German pentru Cercetări şi Teste Aerospaţiale (DFVLR). Înainte de a fi redenumit sub titulatura actuală în 1997, a înglobat diferitele centre de cercetare din domeniul aeronautic şi spaţial.

În anul 2023 au început lucrările istorice prezentate vineri în cadrul Târgului Internaţional Aeronautic şi Spaţial de la Berlin (ILA) şi care vor începe să fie publicate vara aceasta.

Experimente pe fiinţe umane şi muncă forţată

Volumul intitulat „Persecuţie, experimente pe fiinţe umane, muncă forţată: injustiţii în instituţiile precursoare ale Centrului German de Aeronautică şi Astronomie” evidenţiază în mod particular etapa cea mai obscură a ştiinţei aeronautice şi spaţiale din istoria Germaniei.

Au existat decese în activităţile acestor centre înainte de crearea DFVLR şi „în toate organizaţiile juridice predecesoare s-a recurs la muncă forţată”, au indicat autorii studiului.

Potrivit investigaţiei, Institutul German de Teste pentru Aviaţie (DVL), organizaţie care a fost activă între anii 1912 şi 1945, este responsabilă de moartea a între 10 şi 30 de deţinuţi ai regimului nazist în lagărul de concentrare de la Dachau, care şi-au pierdut viaţa în experimente pe oameni.

În aceste teste, Siegfried Ruff, medic în Forţele Aeriene ale Germaniei naziste, a studiat în dezvoltarea tehnologiilor aeronautice capacitatea omului de a supravieţui în situaţii extreme de lipsă de oxigen şi presiune asupra corpului uman.

O reţea de instituţii complice

Mai multe dintre aceste organizaţii au exploatat prizonieri de război, civili şi oameni de ştiinţă implicaţi în dezvoltarea produselor aeronautice ale Germaniei naziste.

De exemplu, Institutul German de Teste pentru Aviaţie (DVL) a funcţionat ca unul dintre principalele centre decercetare din sector, cu 231 de astfel de lucrători, dintre care 37 erau prizonieri de război sovietici.

La Institutul de Cercetare Aerodinamică, creat în 1907 şi unul dintre primele centre în acest domeniu la nivel mondial, existau 50 de aşa-numiţi „lucrători din est”, numele dat persoanelor care lucrau într-un regim de muncă forţată.

Muncă forţată la institutul Goring

Institutul de Cercetări Aeronautice Hermann Goring, intitulat astfel după numele oficialului nazist care a comandat Forţele Aeriene ale Germaniei naziste şi care a fost condamnat la moarte de tribunalele de la Nurnberg, deşi s-a sinucis înainte de a fi executat, a folosit în principal prizonieri de război sovietici.

La sfârşitul anului 1944 şi începutul anului 1945 în acea instituţie lucrau în condiţii de muncă forţată cel puţin 135 de persoane, precum şi 15 prizonieri de război şi un grup de 9 deţinuţi dintr-un lagăr de concentrare.

De asemenea, Institutul de Cercetare pentru Radiocomunicaţii Aeronautice din Oberpfaffenhofen avea 46 de lucrători atât din estul cât şi din vestul Europei, inclusiv oameni de ştiinţă, lucrători calificaţi şi soţiile acestora, precum şi echipe de lucru formate din prizonieri din lagărele de concentrare.

Cetăţenii evrei din Germania şi Europa, principalele victime ale lagărelor de exterminare ale celui de-al Treilea Reich, au suferit şi ei consecinţele antisemitismului regimului nazist în instituţiile predecesoare ale DLR, fiind înlăturaţi progresiv din aceste instituţii începând cu anul 1933.