Călin Georgescu și AUR, campionii amenzilor date de AEP în 2024-2025 / Doar 7% din totalul amenzilor date au fost plătite

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a aplicat amenzi și confiscări de ordinul milioanelor de euro,  în anii electorali 2024 și 2025, dar rata de încasare rămâne extrem de scăzută, arată o analiza recentă  Expert Forum (EFOR). Marile formațiuni politice reușesc adesea să eludeze impactul financiar real al sancțiunilor prin mecanisme legale. Campionii amenzilor sunt Călin Georgescu și AUR.

EFOR a analizat modul în care sancțiunile aplicate pentru încălcarea legislației privind finanțarea politică din 2024 și 2025 au fost plătite sau contestate. Și a ajuns la următoarele concluzii.

• Un procent relativ redus din amenzi sau confiscări este plătit de contravenienți fără a exista o contestație în instanță sau fără a fi inițiate proceduri de executare pentru realizarea plății
• Majoritatea contravenienților plătesc în termen de 15 zile de la înștiințare, când pot achita o sumă redusă.
• Într-un număr semnificativ de cazuri, Direcția juridică a AEP a fost sesizată pentru executarea plăților. Cea mai mare parte din acestea sunt legate de partide care nu au publicat în Monitorul Oficial informațiile obligatorii de transparență și nu neapărat de partide care au fost sancționate pentru participarea la alegeri.
• Cele mai multe sancțiuni sunt avertismente. Partidele politice parlamentare au primit amenzi relativ reduse, însă au compensat prin confiscări mai mari impuse de AEP.
• Măsurile impuse de cadrul legislativ nu sunt proporționale și disuasive, întrucât chiar dacă se aplică sancțiuni multiple sau în valoare mai mare contravenienților, aceștia pot plăti în final doar un procent relativ mic din total în cele din urmă.
• Un număr relativ mic de documente de sancționare este contestat în instanță – aproape un sfert din cele unde s-a aplicat o amendă.
• Unii contravenienți plătesc sancțiunea și se adresează ulterior instanței pentru a anula documentele de control și pentru a-și recupera banii
• Durata proceselor este mai degrabă una îndelungată. Puține contestații au fost soluționate, fie pe fond, fie prin decizii finale, deși majoritatea sunt emise în 2024 sau 2025.

Topul amenzilor

În fruntea listei celor mai sancționate entități se află Călin Georgescu, care a acumulat amenzi în valoare de 200.000 de lei. Sancțiunile primite de acesta vizează nereguli grave, precum finanțarea campaniei din alte surse decât contribuțiile permise, lipsa elementelor de identificare pe materialele electorale, nerespectarea termenelor de raportare a cheltuielilor și refuzul de a prezenta documentele solicitate de AEP. Din totalul sumei, s-au plătit doar 32.500 de lei, restul fiind contestat în instanță.

Pe locul secund se situează Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), cu amenzi cumulate de 160.000 de lei.

Topul este completat de Partidul Sebeșul Verde și Partidul Forța Dreptei, fiecare primind amenzi totale de 150.000 de lei. Alte entități cu sancțiuni semnificative includ Partidul Oamenilor Tineri (POT) cu 145.000 de lei și Partidul România Mare cu 110.000 de lei.

Confiscările: AUR și marea gaură bugetară

Dacă amenzile par mari, sumele confiscate sunt de-a dreptul impresionante. În total, AEP a dispus confiscări de peste 26,2 milioane de lei. Din această sumă, AUR este responsabil pentru 18,6 milioane de lei, cea mai mare parte provenind de la alegerile europarlamentare (13,2 milioane) și prezidențiale (5 milioane). G4media a explicat aici de ce a confiscat AEP banii de la AUR.

Partidul Național Liberal (PNL) a avut confiscări de 2,7 milioane de lei, în timp ce la Partidul Social Democrat (PSD) suma a fost de aproximativ 332.000 de lei.  AUR a contestat în inastanță confiscările. PSD a plătit toate amenzile și sumele confiscate fără a apela la instanță.

Statistica nerespectării legii

În perioada analizată, 2024-2025, AEP a întocmit 928 de procese-verbale de constatare a contravențiilor, vizând 855 de entități distincte, inclusiv partide, candidați independenți și mandatari financiari. Cele mai multe sancțiuni au fost avertismentele (714 la număr).

Amenzile totale s-au ridicat la 6,1 milioane de lei, însă cea mai mare parte a acestei sume (4,3 milioane) a provenit din controalele de fond ale activității curente a partidelor, nu neapărat din campaniile electorale. Multe sancțiuni au fost aplicate pur și simplu pentru că partidele nu au publicat datele obligatorii privind veniturile în Monitorul Oficial.

Problema colectării: Doar 7% din amenzi sunt plătite

Marea problemă a sistemului actual de sancționare este ineficiența procesului de încasare. Din cele 6,1 milioane de lei impuse ca amenzi, s-au plătit doar 450.000 de lei (adică 7%). Situația este și mai drastică la confiscări, unde din 26 de milioane de lei s-au recuperat doar 884.782 de lei (3%).

Această ineficiență este cauzată de mai mulți factori:

1. Regula „jumătății”: Contravenienții pot plăti jumătate din minimul amenzii dacă o fac în termen de 15 zile, ceea ce reduce drastic sumele colectate față de valoarea totală impusă.
2. Contestațiile în instanță: Aproape un sfert din documentele de sancționare cu amendă sunt contestate. Procesele sunt de lungă durată, iar până la o decizie finală, sumele rămân neîncasate.
3. Insolvența politică: Multe amenzi sunt aplicate unor partide mici sau cu activitate redusă care nu au fonduri, ajungându-se la executare silită prin Direcția Juridică a AEP, proces adesea fără succes.

Instanța – refugiul contravenienților

În prezent, există 62 de dosare pe rolul instanțelor, cele mai multe fiind legate de alegerile prezidențiale din 2025. Printre cei care au contestat deciziile AEP se numără Călin Georgescu, Nicușor Dan, dar și partide mari precum PNL sau AUR.

Durata acestor procese este una îndelungată. De exemplu, există contestații depuse de PNL și Forța Dreptei încă din august 2024 care nu au primit nici măcar o soluție pe fond până în prezent. Această tergiversare face ca sancțiunile să își piardă caracterul preventiv și disuasiv, partidele continuând să ignore regulile financiare fără a resimți un impact imediat.

Concluzie EFOR

Experții EFOR consideră că, în acest moment, cadrul legislativ pare să favorizeze mai degrabă eschiva decât conformarea. Chiar și atunci când AEP aplică sancțiuni record, precum în cazul AUR sau al lui Călin Georgescu, mecanismele de plată parțială și contestațiile nesfârșite în instanță transformă amenzile în simple note de subsol ale procesului electoral. Fără o reformă care să asigure proporționalitatea sancțiunilor și obligativitatea plății rapide, disciplina financiară a partidelor politice din România va rămâne, cel mai probabil, un concept teoretic, transmite EFOR.