G4Media.ro

Încă un avertisment din partea șefului NATO: Rusia continuă să dezvolte rachete…

NATO Secretary General Jens Stoltenberg at the Commemoration of 60th Anniversary of the Three Wise Men Report

Încă un avertisment din partea șefului NATO: Rusia continuă să dezvolte rachete capabile să transporte încărcătură nucleară

Moscova continuă să dezvolte rachete capabile să transporte încărcătură nucleară, încălcând astfel tratatul bilateral cu SUA, şi şi-a echipat mai multe batalioane cu aceste rachete, a avertizat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit dpa, preluat de Agerpres.

SUA şi Alianţa Nord-Atlantică susţin că sistemul de rachete de croazieră SSC-8 încalcă Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), semnat de Rusia şi SUA în 1987.

La începutul lunii februarie, Washingtonul a anunţat că se va retrage din INF, ceea ce a determinat Rusia să decidă suspendarea participării sale la acest tratat.

Stoltenberg i-a solicitat marţi Rusiei să nu irosească ”ultima şansă de a adopta calea responsabilă”, deşi a precizat că NATO trebuie să se pregătească pentru o lume fără tratatul INF.

Miniştrii apărării din statele aliate urmează să discute miercuri şi joi, la Bruxelles, despre măsurile care ar trebui adoptate pentru protejarea Europei de ameninţarea rachetelor ruse. ”Nu intenţionăm să desfăşurăm în Europa noi rachete nucleare cu baza la sol”, a explicat Jens Stoltenberg.

”Nu trebuie să replicăm exact ceea ce face Rusia, dar trebuie să fim siguri că avem (mijloace de) apărare şi descurajare eficiente”, a adăugat el. Tratatul INF, semnat către finalul ”războiului rece”, a constituit baza arhitecturii de securitate a Europei în ultimele trei decenii.

Pe de altă parte, Jens Stoltenberg a acuzat Rusia că încearcă să ”abată atenţia” de la propriile încălcări, Moscova acuzând NATO că nu respectă INF. Sistemul de apărare antirachetă din România şi Polonia este pur defensiv şi este dotat numai cu interceptori neînarmaţi, iar aici nu vor staţiona rachete ofensive, a mai spus Stoltenberg.

La mijlocul anilor 1980, SUA şi URSS acumulaseră 63.000 de arme atomice, cu promisiunea unei distrugeri reciproc asigurate în cazul în care era folosită chiar şi una singură din acestea, chiar accidental.  În octombrie 2018, preşedintele american afirma că Rusia încalcă tratatul INF (Intermediate-range Nuclear Forces treaty) semnat în 1987 de Mihail Gorbaciov şi Ronald Reagan. Acest tratat – piesă esenţială a destinderii militare dintre blocurile Estic şi Vestic – a fost unul din numeroasele acorduri încheiate între cele două mari puteri ale vremii pentru a permite trecerea lină la o lume nouă şi paşnică. Cu doi ani înaintea căderii zidului Berlinului, Europa înceta să fie teatrul unei înfruntări care îi ameniţa populaţia, de generaţii întregi, se arată într-un editorial New York Times, preluat de Rador.

Americanii i-au acuzat pe ruşi că produc rachete cu rază medie de acţiune (de la 500 la 5.500 Km) dotate cu încărcătură nucelară. Pe 1 februarie 2019, secretarul de stat, Mike Pompeo, confirmă că Statele Unite se vor retrage din tratat. El precizează că Moscova ar putea evita aceasta încetând imediat să fabrice rachetele interzise de tratatul din 1987.

Preşedintele Trump şi omologul lui rus, Vladimir Putin, controlează 90% din armele nucleare din lume. Tratatul forţelor nucleare intermediare din 1987, care a eliminat 2.692 de rachete bazate la sol, face parte dintr-o reţea de acorduri de control al armamentelor care a gestionat această ameninţare.

Colapsul pactului a intensificat preocupările că SUA şi Rusia vor lăsa acordul New Start din 2010 – cu limitarea ogivelor nucleare desfăşurate, a rachetelor balistice intercontinentale şi a bombardierelor grele, şi cu impunerea unor verificări şi schimburi de date – să expire în 2021.

Sporind incertitudinea, președintele Putin a avertizat că Rusia dezvoltă noi rachete hipersonice „invincibile” care se vor deplasa cu viteze de cinci ori mai mari decât viteza sunetului. La rândul lor, SUA dezvoltă o nouă racheta cu rază medie de acţiune cu încărcătură convenţională care ar putea fi cândva amplasată în Europa. Până la sfârşitul anului, s-ar putea ca Washingtonul să fie pregătit să desfăşoare o armă nucleară de mică intensitate care ar face mai uşor de folosit armele nucleare fără a invita Armaghedonul.

NOTĂ Robert Ciobanu este bursier al Fundației Konrad Adenauer în parteneriat cu G4Media.ro

 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

1 comentariu

  1. Wow, in mod apoeteotic isi incheie bursierul nostru cvasi-articolul: „Până la sfârşitul anului, s-ar putea ca Washingtonul să fie pregătit să desfăşoare o armă nucleară de mică intensitate care ar face mai uşor de folosit armele nucleare fără a invita Armaghedonul.”

    Sa ne fereasca Dumnezeu de astfel de nebuni care ar putea utiliza aceste arme nucleare de „mica intensitate”!