Înalta Curte, termen abia în septembrie pentru judecarea recursului în cameră preliminară în dosarul Mineriadei / După 30 de ani, judecătorii încearcă să stabilească dacă restituie dosarul la Parchet

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat termen abia pe 14 septembrie 2020, deși suntem în mai, pentru judecarea recursului în cameră preliminară în dosarul Mineriadei, potrivit minutei instanței. Camera preliminară este o etapă înainte de judecata pe fond a dosarului.

Potrivit lui Doru Mărieș, liderul Asociației 21 Decembrie 1989, procesul s-a amânat pentru că fostul președinte Ion Iliescu și fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu au susținut că au nevoie de timp să își angajeze un avocat. În plus, Voican Voiculesu și Petre Roman au cerut amânarea din motive legate de pandemia de coronavirus. Până la termenul din septembrie, instanța trebuie să citeze, din nou, toate cele aproape 1400 de victime din dosar.

Decizia a fost luată de judecătoarele de cameră preliminară Rodica Cosma și Anca Mădălina Alexandrescu.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

”Avem două doamne judecătoare care când am încercat să cer un termen mult mai scurt nici nu ne-au băgat în seamă”, a declarat Marian Moroșanu, parte în dosar.

„Deci tu nu îți faci treaba, că și așa nu a fost de lucru acum, deci era timp suficient să se facă procedura, să se apeleze la organele de Poliție și vii fără niciun fel de explicație, pentru că nu există nicio explicație logică și dai un termen de 4 luni de zile. Sigur că o să spună că vine vacanța, dar până atunci mai sunt vreo 2 luni. Deci tu ignori 1500 de victime, ignori decizia CEDO, ignori că se încalcă legea, te situezi de partea criminalilor, care pentru încă 4 luni sunt în libertate și dai termen 14 septembrie că așa vrei tu să scapi de un dosar care te încurcă”, a declarat și Teodor Mărieș.

Mărieș a făcut un apel către președintele Klaus Iohannis „să înțeleagă că această bătaie de joc trebuie să se oprească sau să declare falimentul justiției românești pentru că, de 30 de ani, cred că este destulă bătaie de joc”.

În mai anul trecut, judecătorul Constantin Epure de la Înalta Curte a decis restituirea dosarului mineriadei la Parchetul militar din pricina mai multor vicii de procedură. Judecătorul și-a motivat decizia abia după 10 luni și pe 14 mai 2020 a fost primul termen în recurs, în cameră preliminară.

Context. Dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată în iunie 2017. 13 persoane – în frunte cu Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Mugurel Florescu, Miron Cozma, Adrian Sârbu și Cazimir Ionescu – sunt acuzate de infracțiuni contra umanității, fapte pedepsite cu închisoare pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani.

Potrivit procurorilor militari, în zilele de 11 și 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau, în mod pașnic, opiniile politice în contradicție cu cele ale majorității care forma puterea politică la acel moment. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.

Atacul a fost pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecințe:

1. moartea prin împușcare a 4 persoane
2. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1388 de persoane
3. privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1250 de persoane

În cadrul acestei acțiuni, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Concomitent, s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură și al Universității din București, fiind percheziţionate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de violenţă.

Conform hotărârii luate de către preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, primul-ministru al Guvernului României, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, coordonați de directorul acesteia.

Muncitorii s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor.

Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii.

S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane, iar alte 3 au fost rănite, de asemenea, prin împuşcare.

Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii.

În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului și alte persoane având legătură cu manifestațiile din Piața Universității, imaginile cu actele de violență comise de mineri pe străzile orașului fiind mediatizate în întreaga lume, mai spun anchetatorii.

Aceste evenimentele au fost urmarea actelor de diversiune și manipulare a opiniei publice de către autoritățile statului reprezentate de către inculpați, care au prezentat manifestațiile din Piața Universității într-un mod distorsionat și au acreditat ideea că ele sunt determinate de o așa-zisă ”rebeliune de tip legionar”. Manifestanții care își exprimau opiniile politice au fost prezentați ca persoane cu ocupații infracționale, ,,elemente extremiste, reacționare”, fiind etichetați de președintele ales al României ca fiind ”golani”.

Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în cazărmi aparținând Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990.

Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.

Foto: Imagine de la mineriada din 1990 (Agerpres / Mihaela Tufega)