Iarna fără zăpadă a epuizat rezervorul de energie curată al Europei / „Suntem un sistem care depinde de vreme. Suntem mult mai vulnerabili dacă vremea merge prost”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Exporturile de energie hidro ale Norvegiei sunt serios afectate de cea mai secetoasă iarnă din ultimii ani, ceea ce împinge în sus preţurile la electricitate, transmite Agerpres, care citează Bloomberg.

Din vârful barajului Vatndals, hidrologul Sverre Eikeland priveşte versanţii abrupţi ai munţilor din sudul Norvegiei, care ar fi trebuit să fie încă acoperiţi de zăpadă. Barajul, suficient de mare pentru a umple aproape o jumătate de milion de piscine olimpice, depinde de topirea zăpezii în primăvară pentru a produse electricitate. Dar, după cea mai secetoasă iarnă din Norvegia din ultimele decenii, nivelul apei în rezervor este mult sub nivelul la care ar trebui să fie, astfel că firmele sunt nevoite să limiteze debitele.

„Mai puţină zăpadă înseamnă mai puţină energie stocată în acea zăpadă. Ar trebui să fie mai multă”, spue Eikeland, consultant la compania de energie electrică A Energi.

Cu miile sale de baraje, Norvegia este frecvent numită cea mai mare baterie din Europa. În condiţii normale, sistemul hidroenergetic al Norvegiei produce suficientă electricitate pentru a satisface cererea internă şi a exporta cantităţi mari. Anul trecut, vânzările nete în străinătate s-au ridicat la aproximativ 15% din producţie.

Însă mai multe luni de vreme uscată au schimbat acest model. Din cauza precipitaţiilor reduse, rezervele de zăpadă au scăzut la cele mai reduse niveluri din ultimele două decenii, creând un deficit de aproximativ 25 de terawaţi-oră de energie, potrivit lui Tuomo Saloranta, hidrolog la Directoratul Norvegian pentru Resurse de Apă şi Energie. Este vorba de aproape o cincime din producţia totală de energie hidro a Norvegiei de anul trecut.

Scăderea producţiei de energie hidro a Norvegiei se răspândeşte deja pe pieţele de energie electrică, reducând drastic exporturile către Marea Britanie şi Germania şi împingând preţurile în sus în regiunile nordice. Mai mult de jumătate din aprovizionarea regiunii este asigurată de energia hidro, iar în Norvegia aceasta reprezintă aproape toată producţia de electricitate. Chiar dacă, în general, energia hidro este mai previzibilă decât energia eoliană şi cea fotovoltaică, ea depinde în continuare de precipitaţii suficiente şi de acumularea de zăpadă.

„Suntem un sistem care depinde de vreme. Suntem mult mai vulnerabili dacă vremea merge prost”, a declarat Kari Ekelund Thorud, vicepreşedinte la Norsk Hydro ASA, unul dintre cei mai mari utilizatori de energie din Norvegia.

Consumatorii încep să resimtă presiunile. Vânzările de energie electrică către Marea Britanie şi Germania – pieţe majore de export pentru Norvegia – au scăzut cu aproximativ 50%, respectiv 40% în acest an, în timp ce preţurile energiei în nordul Suediei au crescut la peste patru ori faţă de nivelurile din 2025. Staţiunile de schi din regiunea nordică au fost, de asemenea, supuse presiunilor, confruntându-se cu dubla povară de a produce mai multă zăpadă artificială, luptând în acelaşi timp cu costurile mari ale energiei electrice.

În Suedia, Ulf Svensson, care îşi încălzeşte casa cu calorifere electrice, a avut un şoc când a primit ultima factură. „Nu am crezut niciodată că va fi atât de mare”, a spus Svensson, vorbind de o factură lunară de peste 10.000 de coroane (1.000 de dolari). „Întotdeauna am avut tarife foarte mici aici, în nord”, a adăugat Svensson.

Creşterea preţurilor la electricitate vine într-un moment dificil pentru Europa, deoarece regiunea se confruntă cu preţuri mai mari la gaze, din cauza războiului din Orientul Mijlociu. În Marea Britanie, vremea cu vânt mai puternic decât media a contribuit la menţinerea aprovizionării, în pofida scăderii importurilor din Norvegia. Chiar şi aşa, cele mai scumpe ore sunt încă adesea acoperite de combustibili fosili – o dinamică dificilă, deoarece exporturile prin Golful Persic au ajuns practic la un impas.