Generația experiment a dat Bacul. 13 ani de schimbări improvizate în Educație

2012, România, un nou început: clasa pregătitoare promitea o reformă curriculară axată pe competențe, elevii urma să fie învățați să gândească, nu să tocească fără să înțeleagă. Așa a început școala pentru generația care a terminat în 2025 liceul și a susținut examenul de Bacalaureat ale cărui rezultate au fost afișate vineri. Dar proiectul de modernizare care începea atunci a fost transformat, în timp, prin decizii de modificare și prin amânări, într-un eșec tăcut.

Datele de la Ministerul Educației și Cercetării (MEC) consultate de Edupedu.ro arată că în 2013-2014 au intrat în clasa I și terminaseră clasa pregătitoare introdusă în 2012 aproape 157.000 de copii.

Acești copii au fost primii chemați la școală la 6 ani, într-un sistem complet nepregătit: fără manuale, fără instrumente, fără profesori formați pentru predarea pe competențe – adică profesori care să aibă abilitare curriculară. Deși toate aceste cerințe erau cuprinse în Legea educației 1/2011 aplicată de fostul ministru Daniel Funeriu pe baza unei diagnoze și al unui plan de reformă realizate de fostul ministru Mircea Miclea, majoritatea politicienilor care le-au urmat la conducerea educației au ignorat sau chiar modificat elemente esențiale pentru reformă. Așa se face că vorbim despre o generație-pilot, dar căreia nu i s-a testat nicio ipoteză educațională în mod riguros, cu un fine-tuning de parcurs pe baze științifice. Au crescut pe parcursul unui deceniu fără niciun an în care să aibă manualele la timp. Au prins reforma planurilor-cadru de gimnaziu, predarea pe competențe și promisiunea unei școli care le dezvoltă gândirea critică, pentru ca la liceu să fie trimiși înapoi în timp, printr-un curriculum și manuale vechi de 20 de ani. Ce paradox! La liceu, abia astăzi, când ei au terminat clasa a XII-a, ministrul Educației a avut curajul de a pune în dezbatere un nou curriculum de liceu, care lor le-ar fi fost obligatoriu necesar acum 4 ani pentru a învăța și în clasele a IX-a – a XII-a în concordanță cu modul în care au fost educați din clasa pregătitoare și până în clasa a VIII-a.

Deși copiii care astăzi și-au aflat notele la BAC sunt primii care au susținut toate evaluările din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, datele obținute sistemic de Ministerul Educației și Cercetării de la aceste testări de competențe nu au fost folosite niciodată pentru vreo politică publică sau pentru ajustarea celor existente. Rapoartele au fost realizate, arhivate și uitate.

Liceul a fost o improvizație pentru ei, la nivel curricular. Manualele le-au fost și sunt și astăzi cele din 2002-2004, iar pentru ca profesorii să „potrivească” curriculumul nou după care elevii aceștia fuseseră educați până la clasa a VIII-a cu programele vechi de 20 de ani de la liceu, Ministerul a realizat „repere curriculare” în funcție de care cadrele didactice să predea. Aceste „repere curriculare” au fost făcute de către grupurile de profesori care fuseseră formate inițial pentru elaborarea programelor de liceu, dacă ar fi fost gata la timp planurile-cadru, cel târziu în 2020. Dar planurile-cadru nu sunt aprobate nici astăzi, pe 20 iunie 2025, moment în care sunt totuși puse în dezbatere publică și aproape de implementare de către ministrul în funcție, Daniel David.

Nici formarea profesorilor nu a urmat reformele. Pedagogia din liceul acestor adolescenți s-a întors la acumularea de conținut și dictare. A existat o ruptură cruntă între ceea ce li s-a promis acestor copii și ce li s-a oferit. Edupedu.ro a arătat și într-o analiză recentă tot parcursul „Generației experiment”.

Iar Bacalaureatul – „examenul de maturitate” – a fost susținut într-o formă stabilită de Legea 84/1995, pentru că Bacul pe Legea 1 nu s-a aplicat niciodată, la fel ca Evaluarea Națională. Au dat competențele în februarie, probele scrise în timpul cursurilor – o nouă inovație soră cu improvizația, realizată de precedentul ministru Ligia Deca. Atât Evaluarea Națională, cât și Bacalaureatul, cele două examene cu miză din preuniversitarul românesc, nu au nicio legătură cu modul în care acești copii au fost formați în primii ani de școală, au spus-o în permanență în ultimii ani cercetătorii și specialiștii de la Institutul de Științele Educației. Aici sunt analizele pe „neprezentarea” elevilor la EN VIII și BAC din 2023, care identifică o serie de cauze similare și pentru generația actuală.

Subiectele de Bac 2025 au fost criticate chiar de profesori, nu doar de elevi. Profesorul Cătălin Ciupală, de pildă, a spus: „Zero relevanță. Nicio legătură cu viața reală. Competențele nu sunt verificate.” Sunt subiecte care valorizează doar algoritmi și exerciții repetitive, nu înțelegere, nu aplicabilitate. Un elev care învață din subiectele din anii trecuți și repetă schema poate lua peste 9, fără să știe de ce face ce face.

Rezultatele oficiale din iunie 2025 arată această ruptură. Din promoția curentă au participat la examen 92.385 de elevi, dintre care 73.859 au promovat, ceea ce înseamnă o rată de 79,9%. Este o scădere de 3,3 puncte procentuale față de anul trecut. Pentru prima dată după pandemie, rata de promovare scade și în județele „consacrate”: Cluj pierde aproape un punct procentual, București coboară sub 80% (79,7%), iar în Bistrița-Năsăud, promovabilitatea scade cu 7,6 puncte procentuale.

Dar cifrele ascund și mai multe fisuri structurale. În rural, doar 22.771 de elevi din promoția curentă au promovat Bacul, dintr-un total de 32.181 prezenți. Asta înseamnă o rată de promovare de 70,8% – cu 14 puncte procentuale mai mică decât în urban (84,9%). Diferența este dramatică, mai ales dacă ne gândim că, la nivelul filierei teoretice, în urban rata urcă la 91,9%, iar în rural este de 83,1%.

Cei mai afectați sunt însă elevii de la filiera tehnologică – adică exact acei elevi care provin adesea din medii defavorizate, în special din rural. La nivel național, doar 56,7% dintre aceștia au promovat (13.279 din 23.403 prezenți). Este o scădere abruptă față de 2024, când promovabilitatea era de 65,7%. În 10 ani, sistemul nu a reușit să construiască nicio punte reală între liceele tehnologice și un Bac echitabil – o arată datele oficiale.

Mai grav este că foarte mulți elevi respinși au avut medii între 5 și 5,99 – adică sunt la un pas de promovare, dar sistemul nu le-a oferit sprijinul pentru a-l trece. În total, peste 18.500 de elevi din promoția curentă au fost respinși. Printre ei, 9.403 provin din mediul rural, iar aproape 12.000 din filiera tehnologică. Cu alte cuvinte, chiar elevii care aveau cea mai mare nevoie de școală au fost cel mai puțin susținuți.

De ce acești copii au fost tratați ca un experiment, dar evaluați ca și cum totul ar fi fost „ca la carte”?

Paradoxul e și mai adânc. La nivel teoretic, tot această generație a fost vizată de cele mai ambițioase proiecte de susținere a educației din ultimele decenii. Din 2016 încoace, România Educată – proiectul-fanion al Administrației Prezidențiale – a consumat toți anii cu promisiuni și consultări, fără să producă vreo schimbare structurală. Și a dus problema educației în derizoriu. Apoi, prin PNRAS, ROSE, CRED, PNRR, bani europeni, fonduri de la Banca Mondială și asistența tehnică OCDE, statul român s-a angajat să susțină sistemul, să reducă abandonul, să modernizeze școlile, să elimine toaletele din curte. Toate reformele posibile au fost desenate pe hârtie, toate proiectele posibile au fost finanțate. Iar consilierea și expertiza internațională au curs – la propriu – în valuri, în documente, în conferințe.

Și totuși, pentru acești copii, toate acestea nu au existat în clasă. Nu s-au văzut în orarul lor, în manualele lor, în formarea profesorilor lor, în felul în care au fost evaluați. Reforma a fost făcută în PowerPoint, dar școala lor, fie ea cu tencuială nouă și toaleta mutată înăuntru după ani de eforturi, a rămas pe hârtie igienică adusă de acasă. Nu s-au întâlnit cu politicile educaționale decât sub forma haosului administrativ, a improvizației și a examenului care nu ține cont de parcursul lor.

Fără o reformă profundă a Bacalaureatului, care să țină cont de ce predă școala și de cum arată lumea, vom continua să ne mințim. Le spunem elevilor că îi formăm pentru viață, dar îi evaluăm cu subiecte rupte de realitate, iar ei vor învăța doar pentru a trece examenul, dacă acolo ne punem mizele și după ele îi judecăm. Le cerem să fie creativi, dar îi obligăm să reproducă tipare. Le cerem să nu renunțe, dar nu-i ajutăm să ajungă la linia de sosire – din peste 123.000 de elevi înscriși în clasa a XII-a în acest an școlar, doar 94.100 s-au înscris la Bac din promoția curentă și 92.385 s-au și prezentat la probe. Le cerem să nu renunțe, dar miniștrii educației și guvernele care s-au perindat din 2012 încoace au abdicat permanent de la misiunea de a le reforma învățământul în concordanță cu legea pe care ei începuseră școala. O lecție cruntă predată acestor copii.

Iar la vârful Ministerului Educației acest lucru pare să fie conștientizat abia acum, dacă ne uităm la declarațiile ministrului Daniel David și ale directorului de curriculum și evaluare din CNEE Bogdan Cristescu.

O generație căreia niciun decident, politician sau funcționar din minister, nu i-a oferit în mod real predictibilitate, continuitate, infrastructură sau profesori formați, ori o evaluare adaptată la ea: modernă și profesionist făcută. O generație pe care o evaluăm acum la ieșirea dintre-un sistem de învățământ în care a stat cel mai mult timp dintre toate generațiile anterioare – 13 ani de școală – cu multiple schimbări, dar fără nicio coerență, cu multiple promisiuni în van. Bacalaureatul de azi nu evaluează elevii, ci doar cinismul șefilor din Educație și ai Țării.

Lista ministrilor din 2012 până azi:

1. Ecaterina Andronescu 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 (PSD) Revenea la minister pentru al treilea mandat după o serie de modificări susținute în Parlament asupra legii Educației.
2. Remus Pricopie 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) Al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior. În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți. Detalii aici
3. Sorin Mihai Cîmpeanu 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (PC) La puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă
4. Adrian Curaj 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016  (tehnocrat) Un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București.
5. Mircea Dumitru 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) Un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director.
6. Pavel Năstase 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) A introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar.
7. Liviu Marian Pop 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) A introdus manualele editurii unice în clasa a IV-a chiar pentru această generație. Manualele lui Liviu Pop au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate. A introdus Manualul de Educație fizică și sport – o inovație la momentul respectiv.
8. Valentin Popa 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) A pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol.
9. Ecaterina Andronescu 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019 (PSD) Un al patrulea mandat care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. “Eu nu sunt de vânzare”, declara Ecaterina Andronescu pentru G4Media.ro, la întrebarea dacă nu a primit oferta de a prelua Ministerul Educației, cu doar 2 luni înainte de a-și încălca cuvântul pentru a deveni ministru. Un mandat marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, până la 31 martie 2019. Nu a produs niciuna. A fost demisă de Viorica Dăncilă pentru o declarație considerată deplasată în scandalul Călărași.
10. Monica Anisie 4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020 (PNL) După ce fusese secretar de stat pentru învățământ preuniversitar în 2016, Anisie ajunge ministru în guvernul Ludovic Orban – guvern minoritar al PNL. Are un mandat marcat de criza pandemică în care școala s-a desfășurat, ca în multe alte state, în format online sau hibrid. A lansat în dezbatere câte trei variante de planuri-cadru pentru liceu.
11. Sorin Cîmpeanu 23 decembrie 2020 – octombrie 2022 (PNL) Pentru a doua oară ministru, Cîmpeanu anunță o serie de reforme finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în care Educația primește proiecte în valoare de 3,6 miliarde de euro cu implementare până în anul 2026. Prin „calibrarea subiectelor” și simplificarea programelor pentru examene, măsuri puse pe seama școlii online din pandemie, a adus rata de promovare de la Bacalaureat 2022, respectiv cea a notelor peste 5 la Evaluarea Națională 2022 la maximele ultimilor 12 ani. Cu argumentul că ministerul a primit „prea multe” sugestii de modificare și completare pentru planurile-cadru lansate în dezbatere de precedenta sa, Cîmpeanu anunță sec că planurile se vor reface, că nu mai are de gând să le aprobe pe acestea. În 2021, când elevii care acum au dat Bacul trebuiau să intre în clasa a IX-a pe noi probrame, manuale și cu profesori formați, au fost încropite de minister „repere curriculare” – adică niște ghiduri făcute de profesorii care ar fi trebui să facă noile programe, ca să-i ajute pe profesorii de liceu să predea în concordanță cu ce făcuseră deja în gimnaziu elevii. Începe din nou procesul planurilor-cadru. Cîmpeanu demisionează după un scandal în care a fost acuzat de plagiat prin însușirea unui suport de curs.
12. Ligia Deca 3 octombrie 2022 – 22 decembrie 2024 (PNL) Fost consilier de stat la Administrația prezidențială, autorul de facto al rapoartelor România educată, Deca preia conducerea ministerului cu misiune clară de la Klaus Iohannis să treacă prin Parlament controversatele proiecte de legi ale educației, lansate în dezbatere de Cîmpeanu. Reușește asta în 22 mai 2023, exact în ziua în care s-a declanșat prima grevă generală din Educație, din ultimii 18 ani, care avea să fie și cea mai mare de după Revoluție. Proiectele de legi au fost promulgate, au intrat în vigoare, dar prevederi esențiale privind desființarea inspectoratelor școlar și reorganizarea instituțiilor sunt amânate sine-die din cauza anului electoral 2024. Tot din cauza anului electoral î ncare și Deca a candidat pentru un post de senator, fără succes, aceasta a amânat scoaterea în dezbatere a planurilor-cadru din aprilie-iunie 2024 până în decembrie 2025, pasând această problemă succesorului său, Daniel David.
13. Daniel David 23 decembrie 2024 – prezent (tehnocrat susținut de PNL) Scoate în dezbatere în februarie 2025 proiectele de planuri-cadru în forma lăsată de Ligia Deca, ajustând anumite aspecte ale acestora. După o dezbatere de peste o lună, în iunie 2025 planurile-cadru pentru liceu au fost puse în dezbatere sub forma administrativă a unui ordin de ministru. Se așteaptă aprobarea acestor planuri-cadru, pentru ca reforma curriculară să poată fi aplicată concret la clasă prin programe noi, manuale noi și profesori formați, începând din septembrie 2026. Adică atunci când copiii care vor fi început reforma în 2012 cu clasa pregătitoare și care astăzi au aflat rezultatele la BAC vor fi, în cel mai fericit caz, în anul al II-lea de facultate.