Fără inovație, nu există progres în tratarea bolilor grave

Accesul la terapii moderne reprezintă un element-cheie pentru funcționarea unui sistem de sănătate care răspunde nevoilor reale ale pacienților. În consecință, deciziile de politică publică luate de autorități trebuie să permită accesul pacienților români la tratamentele, adesea salvatoare de vieți, recomandate de ghidurile europene

De la „lux” la urgență

Fiecare zi de spitalizare costă, iar bolile netratate la timp devin cronice și împovărătoare. Terapiile inovatoare și eficiente sunt acea verigă care schimbă complet traiectoria unui pacient – de la o boală gravă, invalidantă, presarată cu internari, la o viață activă.

De pildă în oncologie, tratamentele moderne au crescut cu peste 75% rata de întoarcere la muncă a pacienților după diagnostic, iar supraviețuirea la 5 ani s-a prelungit semnificativ pentru mai multe tipuri de cancere.  În bolile cardiovasculare există terapii moderne care pot prelungi viața fără complicații cu până la 8 ani.

Bolile rare – cea mai scumpă tăcere

În România, aproape 1 milion de oameni trăiesc cu o boală rară, iar pentru 95% dintre aceste afecțiuni nu există tratament aprobat. (sursa-EURORDIS,2023).

Lipsa diagnosticării timpurii și a accesului la terapii duce la pierderi de productivitate, costuri sociale uriașe și mai ales, la suferințe tăcute greu de cuantificat.

Un studiu european din 2024 (CRA Report) arată că doar 43 de boli rare generează anual costuri economice de 249 miliarde de euro – mai mult decât toate bolile cardiovasculare la un loc. În fața acestei realități, investițiile în tratamente noi, singurele care sunt eficiente în cazul acestor boli, devin urgențe de sănătate publică, nu opțiuni ce pot amânate la fiecare rectificare bugetară.

România, între mit și realitate privind consumul de medicamente

Paradox românesc: deși peste două treimi din medicamentele eliberate pe rețetă sunt medicamente generice, diferența de preț față de cele inovatoare rămâne modestă, în timp ce accesul la terapii noi e printre cele mai slabe din UE: doar 1 din 5 medicamente nou-aprobate în intervalul 2020-2023 sunt compensate în România față de o medie europeană de 1 din 2 medicamente.

În ceea ce privește prețul medicamentelor, în România, medicamentele generice sunt mai scumpe comparativ cu alte țări din UE. Prețul primului medicament generic beneficiază de un plafon la 65% din prețul medicamentului original în momentul în care acestuia îi expiră brevetul. Prin comparație, în alte țări europene, genericele ajung frecvent la doar 20–30% din prețul medicamentului original.

De asemenea, în România compensarea noilor medicamente inovatoare eficiente vine cu întârzieri lungi: pacienții români așteaptă, în medie, de aproximativ 5 ori mai mult timp decât germanii pentru a avea acces la multe dintre tratamentele noi și chiar și mai mult de atât, în cazul medicamentelor orfane. Totodată, România se situează printre ultimele state europene în ceea ce privește procentul de medicamente moderne compensate: doar 19% dintre medicamente inovatoare aprobate în Europa sunt disponibile pentru pacienții români, comparativ cu 61% în Cehia și 53% în Bulgaria.

Publicarea în transparență decizională a proiectului de Hotărâre de Guvern care prevede compensarea a 37 de medicamente noi este un semnal încurajator, care arată că există voință instituțională pentru a îmbunătăți accesul pacienților la medicamente salvatoare de vieți. Cu toate acestea, ritmul rămâne sub media europeană, iar România continuă să recupereze cu multă greutate decalaje vechi de ani de zile.

În acest context, subfinanțarea sistemului de sănătate devine o problemă de bunăstare națională: bolile netransmisibile provoacă pierderi economice de 2% din PIB-ul european.