G4Media.ro

Expert al statului maghiar: „SRI este cea mai coruptă instituție”. Alexander Adamescu,…

Expert al statului maghiar: „SRI este cea mai coruptă instituție”. Alexander Adamescu, dat ca exemplu de persecuţie politică

Un expert al Institutului pentru Afaceri Externe și Comerț din Ungaria, instituţie finanţată de statul maghiar, scrie într-o analiză dedicată crizei politice din România că „SRI este cea mai coruptă instituție” şi dă ca exemplu un presupus abuz asupra viceprimarului de Cluj, Anna Horvath (membru UDMR). Expertul dă ca exemplu de persecuţie politică dosarul lui Alexander Adamescu, deşi acesta tocmai a pierdut procesul din Marea Britanie pe motiv că a prezentat acte false în instanţă.

Afirmaţiile expertului Barabas T. Janos se regăsesc în publicaţia Institutului pentru Afaceri Externe și Comerț, unde patru analişti maghiari au răspuns la întrebarea „Ce se află în spatele crizei politice românești din luna mai 2018?”.

Expertul lucrează la Institutul pentru Afaceri Externe și Comerț, finanţat de statul maghiar din fonduri publice. Ceilalţi trei participanţi la discuţie au fost Illyes Gergely – Institutul de Cercetare a Politicii Naționale, Paszkan Zsolt – EUROCOM monitorizare a presei şi Pataky Istvan – Revista Magyar Idok.

„În opinia mea, lupta împotriva corupției s-a degradat la o luptă între grupuri de interese, miza fiind obținerea influenței asupra puterii judecătorești, în condițiile în care SRI este cea mai coruptă instituție”, a declarat Barabas T. Janos. Acesta pretinde că „din rațiuni de securitate regională, un compromis (de stopare a luptei anti-corupţie) este sprijinit și de cel mai important partener, SUA – după cum rezultă din declarația ambasadorului”, fără a fi clar însă la ce declaraţie face acesta referire.

Toate declaraţiile pot fi găsite aici (în original, lb. maghiară)

BARABAS T. JANOS

Motivul profund al actualelor tensiuni din politica internă română este atingerea echilibrului puterii elitelor politice-economice-servicii secrete, creat în ultimul 10 ani și intensificarea luptei acestor actori, la care s-au adăugat următoarele evoluții:

  • Reformele introduse de președintele de dreapta, Traian Băsescu, venit la putere în 2004, au ajutat obținerea unei influențe din ce în ce mai puternice a serviciului secret civil, SRI. Prin oamenii săi delegați și prin firmele sale, după 2010, SRI a jucat un rol decisiv în viața economică, în media, dar a avut o influență și asupra procurorilor, asupra numirilor judecătorilor și asupra carierei politicienilor.
  • Prin creșterea puterii SRI, a scăzut influența celorlalte servicii secrete, cum ar fi SIE. (Acest ultim proces are legătură cu lipsa de succes a SIE în implementarea politicii naționale a României în Moldova). Treptat, serviciile au devenit un teren al bătăliei politice.
  • Rolul geopolitic al României a crescut în mod continuu pentru SUA, astfel că la Washington a devenit importantă lupta împotriva corupției din România, risc la securitatea națională. În acest scop – cu ajutorul consilierilor americani și potrivit așteptărilor UE – s-a constituit colaborarea dintre SRI și parchete, ceea ce a lovit în special în PSD cu o rețea națională mai mare, iar în lupta politică a avantajat președintele de stat de dreapta și CSAT-ul supravegheat de acesta.
  • Dezvoltarea economică rezultată din calitatea de stat membru al UE este în favoarea a cinci orașe din Transilvania (Timișoara, Cluj, Sibiu, Brașov, Arad) și București, celelalte regiuni din țară rămânând în urmă treptat. Toate aceste realități conduc la reorganizarea rapoartelor de putere dintre grupurile de interese din teritoriu și influențează și tehnicile de putere.

În locul dezbaterii privind reforma, elita politică românească caută instrumentele de creștere a puterii prin manipulare. Un exemplu în acest sens este dat de cererile reciproce a demisiilor pe fondul conflictului izbucnit între președintele statului și premier în legătură cu mutarea ambasadei României din Israel.

Antecedentele directe ale situației din prezent sunt date de lupta politică intensă din lunile precedente. La cererea premierului și a ministrului justiției, la începutul lui martie SRI a făcut public protocolul pe care l-a semnat cu DNA în anul 2009, act trimis spre analiză și punct de vedere Ministerului de Justiție și CSM-lui. (Măsura a fost sprijinită și de partidele de opoziție). Potrivit acuzațiilor politicienilor de la putere și a mass-media, protocolul dintre cele două organe ale statului încalcă democrația și securitatea națională, pentru că părțile protocolului au condus viața politică, prin evitarea guvernului și a Parlamentului, deoarece, la propunerea și cu probele SRI (înțelegând și utilizarea unor proceduri suspecte) demarează investigații împotriva politicienilor, cu scopul de a crea o stare de neîncredere.

În ultimii ani, ca efect al luptei anticorupție, a scăzut încrederea populației în Parlament, partide, parchete, BOR și servicii secrete. Administrația Prezidențială, armata, autoritățile locale și ONG-urile și-au păstrat cel mai bine sprijinul publicului – ei sunt câștigătorii relativi ai actualei lupte din politica internă. Colaborarea binomului SRI-DNA a determinat în mod esențial evoluțiile din politică.

Pentru a înțelege subiectul, trebuie să știm că una dintre condițiile ca România să devină membru NATO și UE a fost lupta împotriva corupției, respectiv reforma în justiție, aceste aspecte fiind controlate și în acest moment de Comisia Europeană printr-un raport de evaluare publicat la fiecare 6 luni. În elita superioară restrânsă se împletesc cei din servicii secrete, din lumea politică, din afaceri și mass-media. Această împletire este redată și de faptul că aproape toți primii 10 cei mai bogați oameni din România au fost, sau poate că sunt și acum, membri ai serviciilor secrete, iar o treime a miniștrilor și secretarilor de stat au urmat cursurile Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul sau au făcut programe postuniversitare.

Într-adevăr, în țară nivelul corupției atinge cote serioase, economia neagră este în floare, majoritatea parlamentarilor sunt și afaceriști și, deseori, fac afaceri cu statul sau autoritățile locale. În perioada lui Traian Băsescu, în scopul eficientizării guvernării, elita politică –deși a avut un interes contrar- a decis să restrângă fenomenul corupției. La acel moment nu au pierdut doar fonduri europene, ci au înregistrat și un eșec spectaculos în politica națională română din Moldova din cauza corupției politicienilor pro-București din Chișinău (vezi arestarea premierului Vlad Filat).

SRI și DNA au intervenit de nenumărate ori împotriva corupției în ultimii ani, dar a crescut și numărul plângerilor legate de abuzurile acestora. DNA a promis protecție rudelor dacă depun mărturii acuzatoare; nu există suficient timp pentru pregătirea apărării; interceptările SRI nu sunt legale. (De exemplu, în cazul fostului viceprimar de Cluj, Horvath Anna, operațiunile secrete de supraveghere pe mandat de siguranță națională au fost argumentate prin faptul că un susținător privat a oferit 60 de bilete la un festival pentru voluntari locali UDMR – fapt considerat risc la securitatea națională). Și din Vest au fost critici repetate cu privire la măsurile disproporționate împotriva oamenilor de afaceri luate de două organe. (Ex.: Alexander Adamescu a fost încarcerat la o zi după sentință, fără posibilitatea unei căi de atac, acest fapt fiind reținut și de guvernul britanic). Potrivit suspiciunilor, DNA a devenit o poliție politică.

În opinia mea, lupta împotriva corupției s-a degradat la o luptă între grupuri de interese, miza fiind obținerea influenței asupra puterii judecătorești, în condițiile în care SRI este cea mai coruptă instituție. Prim-adjunctul operativ schimbat în urmă cu un an, generalul Florian Coldea (el însuși interesat în afaceri) este acuzat de un fost subordonat de-al său de deturnarea ajutoarelor americane destinate SRI – fapt ce interesează și FBI. Cazul Hexi Pharma este caracteristic funcționării serviciilor secrete, a firmelor private deținute de conducătorii serviciilor: au obținut ca firma să devină furnizorul exclusiv al ministerului sănătății și a marilor spitale, oferind instrumente medicale și produse mult peste prețul pieței, la o calitate proastă și, desigur, fără a avea concurenți. Speța ne arată că în baza relațiilor informale s-au creat afaceri de importanță națională, potrivit intereselor elitelor aflate la putere.

În spatele scandalului protocoalelor SRI-DNA, sunt prezente mai multe probleme ce privesc puterea:

  • Noua anchetă penală a procurorilor pentru stabilirea răspunderii lui Ion Iliescu și Petre Roman în mineriada din anii 1990. Această nouă anchetă poate aduce atingere grupului de interese legate de vechea Securitate, care în acum sunt prezenți în linia a doua din PSD. Ei s-au activat politic în ultimele săptămâni și, prin persoana lui Gelu Voican – Voiculescu și Răzvan Theodorescu, se pregătesc să constituie un partid.
  • Parchetul anchetează alegerile din 2009, pentru suspiciunea de fraudă a voturilor realizată prin serverul central supravegheat de SRI. La acel moment lucrau deja consilieri americani în SRI și în Ministerul Afacerilor Interne, ambasadorul SUA susținând în mod deschis schimbarea guvernului de stânga, corupt și apropiat de Moscova. În mod surprinzător, a câștigat din nou Traian Băsescu, astfel că ancheta deranjează grupurile de interese apropiate actualei opoziții (de exemplu ale generalului Coldea). Este caracteristic că în sprijinul SRI și DNA au lucrat organe mass-media. Acest grup este de imposibil de evitat în mass-media și aceștia sunt răspunzători și de imaginea creată maghiarimii.
  • Are loc o anchetă cu acuzații de corupție și împotriva președintelui PSD Liviu Dragnea, fapt ce a deschis ”lupta pentru moștenirea puterii„ în cadrul coaliției de guvernare. Elita de partid din Sudul României, cea mai atinsă, se străduiește să împingă (elimine) în fundalul puterii binomul SRI-DNA prin schimbarea legislației și restructurarea serviciilor. Guvernul și mass-media aflată de partea SIE (Trustul Antena Group și Adevărul) se ocupă mai puțin de problema maghiară.

Din cele exprimate anterior, rezultă că în lupta politică nu există linii de front, serviciile și politicienii își apără privilegiile.

Este un indicator important faptul că oameni de afaceri de top ar încheia această competiție printr-un compromis (de ex. Ion Tiriac cel mai bogat afacerist a declarat de mai multe ori că în locul luptei politice interne ar fi necesară o reformă fiscală, respectiv o politică care sprijină antreprenorii). Potrivit propunerii, protocolul SRI-DNA trebuie redus la o colaborare tehnică, ar fi nevoie de o scădere a numărului de anchete ale procurorilor și o îmbunătățire a substanței și calității acestora, iar politicul trebuie să implementeze noi principii în sensul luptei anticorupție. Din rațiuni de securitatea regională, acest compromis este sprijinit și de cel mai important partener, SUA – după cum rezultă din declarația ambasadorului. Compromisul s-ar adresa doar publicului, deciziile importante s-ar adopta în continuare de un cerc restrâns, decizii născute prin determinarea serviciilor secrete.

În România grupurile de interese colaborează la nivel regional: PSD-ul este popular mai ales în Vechiul Regat, PNL-ul în Transilvania și Banat, alternativa și partidele populiste mai ales în București. Este interesant de observat, că “interese naționale„ au fost asigurate doar de binomul servicii secrete – parchete, dar în momentul în care procesul s-a transformat în lupta intereselor de grup din politica internă, atunci s-au afirmat grupurile de interese regionale. Politica de partid nu arată încă imaginea unui stat național unitar în anul centenarului constituirii Marii Uniri.

PASZKAN ZSOLT

Scandalul izbucnit între președintele statului Klasu Iohannis și PSD-ul condus de Liviu Dragnea, care a cuprins și cereri de demisii reciproce, arată că guvernul este dispus să sacrifice chiar și coeziunea politicii externe române, dacă aceasta ajută extinderea influenței sale în politica internă și câștigarea alegerilor prezidențiale din finalul anului 2019. Deși, premierul Viorica Dancila se află în reflectoarele mass-media, aceasta are doar un rol de figurant. Acest grad ridicat de subordonare a politicii externe a României, intereselor de termen scurt din politică internă este un semnal important pentru vecinii și partenerii euro-atlantici ai României.
În structura politică din România, președintele statului are o puternică legitimitate rezultată din alegerea sa directă, dar are atribuții relativ reduse. Cele trei domenii în care are atribuții importante sunt: stabilirea strategiei de politică externă, coordinonarea activitățiilor de securitate națională (activitatea serviciilor secrete și a armatei) și numirea procurorilor șefi. Dacă președintele statului și premierul nu aparțin aceluiași partid politic, aceste sunt domeniile pe care se trasează linia de front. Potrivit situației actuale, președintele legat de dreapta liberală dorește să candideze anul viitor pentru un nou mandat sub o guvernare de “stânga”.
Nu este întâmplător că puterea PSD-ALDE a pornit un atac politic frontal chiar pe aceste domenii. Dacă în cazul legilor justiției, a numirii procurorilor șefi și altor atribuții avem un interes de supraviețuire a liderilor politici (a se vedea Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea), legat de celelalte două domenii, pașii ce urmează sunt determinați, principal, de interese electorale pe termen mediu.
Reducerea atribuțiilor președintelui în domeniul justiției a demarat încă de la începutul anului: în parte prin tentativa de modificare legilor ce reglementează numirea procurorilor (excluderea din procesul de numire a președintelui statului) – respins pe moment de CCR – pe de altă parte, prin atacul ministrului de justiție prin cererea de revocare a procurorului șef DNA, Laura Codruța Kovesi, solicitare respinsă de Iohannis. Intenția de modificare a legilor justiției va fi de mai multe ori prezentă până la alegerile prezidențiale, chiar dacă din această cauză, coaliția de guvernare va intra în opoziție nu doar cu o importantă parte a opiniei publice, ci și cu UE, care amenință România cu limitarea accesului la fondurile europene.
Al doilea front de atac al coaliției de guvernare PSD-ALDE vizează armata și serviciile secrete, în timp ce trebuie să mențină un echilibru sensibil între așteptările puternic promovate de SUA în privința cheltuielilor militare și propriile interese electorale în alegerile prezidențiale (este puțin probabil să-I ofere lui Iohannis succesele politicii de înzestrare ale armatei). La aceste probleme se adaugă reducerea bugetului din cauza scăderii creșterii economice. Dacă în buget se mențin tendințele actuale îngrijorătoare –încasări mai reduse decât cele prognozate, măriri de salarii fără acoperire, deficit de cont curent ridicat – va fi dificil de îndeplinit promisiunile de achiziționare de armament extern fără a impune măsuri de restrângeri bugetare interne – scăderea investițiilor de stat, amânarea creșterilor salariale ale bugetarilor, scăderea pensiilor etc. Întrebarea este care ar fi prețul pentru care guvernul ar ajuta în acest fel și în această măsură campania lui Iohannis? Faptul că cei de la guvernare caută o ieșire din această dilemă, se dovedește și prin decizia de a întârzia prin votul deputaților hotărârea de cumpărare a rachetelor Patriot, dar și prin modificarea legii privind achiziția de armament (prin modificare ar face posibil ca Parlamentul să aibă un drept de veto în achiziționare). Tot la acest subiect trebuie să amintim, că președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea a anunțat dorința coaliției de guvernare să modifice legile de funcționare a serviciilor secrete. Anunțul apare important, pentru că nu a fost precedat de o decizie a CSAT-lui condus de președintele Klaus Iohannis.
În al treilea domeniu de competență a președintelui statului, a apărut diferendul legat de intenția guvernului de mutare a ambasadei României din Tel Aviv la Ierusalim, prin care nu numai că se pune în discuție dreptul exclusiv al președintelui Iohannis (a se vedea decizia clară a CCR din 2012), dar l-a pus și într-o situație de alegere, din care nu are cum să iasă învingător. Pe de o parte, guvernul nu ar fi putut să adopte o decizie în această chestiune fără acordul său, deci o lipsă de reacție la această provocare ar fi constatat limitarea de drepturi, pe de altă parte indiferent dacă se poziționează pentru o soluție “soft„ de transferare a ambasadei anunțate de guvern, sau respingere inițiativa acestuia și se alătură poziției Comisiei Europene (întărită de Federica Mogherini), adversarii se vor strădui să-i reproșeze și să afecteze activitatea de politică externă a președintelui statului. Iohannis a fost atât de surprins de situație, încât prima dată, în mod neglijent, a făcut o afirmație ușor antisemită, ca urmare, la câteva ore după, și-a cerut scuze.
Atacul politic împotriva președintelui pe cele trei fronturi, semnalează faptul că puterea, coaliția de guvernare nu dorește să lase nimic la voia întâmplării și, chiar dacă încă nu au reușit să identifice un candidat potrivit pentru alegerile prezidențiale – sau cel puțin încă nu l-au prezentat- se străduiesc prin toate puterile lor să submineze șansele de realegere a actualului președinte de stat. Această mișcare politică va determina politica internă a următoarelor luni, și pregătește frontul pentru lupta de putere esențială, obținerea controlului, influenței asupra serviciilor secrete.

PATAKY ISTVAN
Prin numirea Vioricăi Dăncilă în funcția de Prim-ministru, au încetat conflictele interne ale Partidului Social Democrat (PSD), partid aflat la putere, dar s-a intensificat opoziția între Klaus Johannis, președintele de dreapta – liberal, și guvern. Se pare, că la a treia încercare, președintele PSD, Liviu Dragnea, a găsit premierul de a cărui loialitate nu se poate îndoi. În pofida campaniei de denigrare și a tentativei de destructurare mediatică a imaginii, premierul Dăncilă, care se mișcă cu încredere în politică, poate rămâne în funcție, chiar și până la alegerile parlamentare din 2020, doar dacă nu ar interveni acel eveniment care să arunce în aer politica internă: condamnarea lui Dragnea în dosarul de corupție Tel Drum – dosar inițiat de DNA, la propunerea serviciului secret civil (SRI), care este supravegheat de președintele statului.
Majoritatea parlamentară constituită din PSD și partenerii de coaliție, ALDE, a avut nevoie de peste un an, să treacă prin legislativ “pachetul de legi privind reforma justiției” care să crească puterea guvernului. Acum, urmează adoptarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală prin corectarea articolelor declarate neconstituționale de CCR, și prin punerea în practică a jurisprudenței CEDO în domeniu, respectiv implementarea directivei privind prezumția de nevinovăție, modificări la care opoziția se opune, criticând limitarea puterilor parchetelor. Simultan a început revizuirea legilor securității naționale și a serviciilor secrete. Aceste modificări și revizuiri au fost introduse prin subiectul protocoalelor secrete semnate de DNA, Parchetul General și diferite servicii secrete.
Sunt mai prezente și importante disputele pe teme de politică internă dintre guvernare și președintele statului. După poziționarea față de grupul V4 și față de regiunea Centrală și Est-Europeană, subiectul Ierusalimului a generat o dispută mult mai intensă decât cea preconizată. În pofida poziției unitare din UE, guvernul a urmat exemplul SUA, ar muta ambasada din Tel Aviv, dar președintele statului se opune. Pe această cale, Liviu Dragnea se străduiește să stabilească o relație de încredere cu Donald Trump, președintele SUA și  administrația sa. Este de notorietate influența puternică a administrației de la Washington asupra politicii interne din București, ambasadorul SUA, în mod cu totul necaracteristic uzanțelor diplomatice, s-a exprimat ferm în privința unor decizii guvernamentale. Klaus Johannis a fost primul lider din regiune primit la Casa Albă de Trump, iar președintele, liderul opoziției românești este și în acest moment omul de încredere al americanilor. Acest fapt este foarte greu de suportat pentru PSD. Prin acest pas, Dragnea dorește să îi cânte în strună și premierului Israelian Benjamin Netanyahu, cu care liderul PSD are o relație personală bună.
Recent, Johannis a încurajat Washingtonul să-și crească prezența în regiune, dar simultan, a acordat atenție și Bruxelles-ului și Berlinului. În principalele dosare europene, președintele român reprezintă în general linia cancelarei Angela Merkel. Prin vizita în Israel a lui Dăncilă și anterior prin participarea acesteia la întâlnirea româno-sârbo-bulgară-greacă, se transmite un semnal că guvernul nu lasă ca Iohannis să fie conducătorul exclusiv al politicii externe. În prima jumătate a anului 2019, România va exercita președenția UE, iar guvernul nu poate permite în anul alegerilor prezidențiale ca președintele Iohannis, în calitate de candidat, să fie actorul principal pe scena UE. Prima bătălie a fost deja pierdută de Dragnea și ai săi: Summitul la nivel înalt al UE din martie 2019 va avea loc în Sibiu, locul de naștere al președintelui de stat de origine sasă, localitatea în care acesta a fost un primar de succes.
Divizarea politicii interne românești este mai profundă ca niciodată. La începutul lunii, pe motivul vizitei premierului la Ierusalim, președintele statului a cerut demisia premierului, astfel a început un război mediatic total între Iohannis și guvern. Trupele s-au aliniat de ambele părți: pe de o parte coaliția PSD – ALDE, respectiv UDMR care sprijină guvernul prin voturile din Parlament și de cealaltă parte PNL, USR și naționaliștii de dreapta PMP. Viața politică românească, cunoscută anterior ca având coaliții gri, cu dese schimbări de partide, acum a înțepenit, a devenit bicoloră. Disponibilitatea la traseism există doar în PD, care a fuzionat cu PNL, și ai căror deputați sunt momiți de ALDE. Indicatorii de popularitate abia s-au schimbat în ultimii 2 ani: deși PSD a mai scăzut, cu o susținere în jurul a 45%, este în frunte și acum, pe locul doi se află PNL, cu o creștere minimă (în jur de 25%).
Colaborarea economică maghiaro-română este în mod expres intensivă, pe când relațiile dintre state se sprijină pe două paliere: pe de o parte prin coordonările telefonice dintre Viktor Orban și Liviu Dragnea prin intermedierea realizată de Kelemen Hunor, iar pe de altă parte pe discuțiile dintre cei doi miniștri de externe. Partea publică a discuțiilor telefonice dintre Orban-Dragnea au fost despre subiectul devenit deja simbolic, al reînființării liceului romano-catolic din Târgu Mureș. Discuțiile sistematice dintre cei doi miniștri de externe semnalează crearea de poziții comune și pe anumite dosare ale UE. Ambele guverne sunt ținta atacurilor de la Bruxelles, ceea ce generează o formă de solidaritate reciprocă.
În legătură cu Ungaria, Iohannis se caracterizează printr-o izolare, distanțare tacită: critică rar și respinge apropierea. În relația statală maghiaro-română, un element important pot fi și alegerile prezidențiale din 2019. Am avut exemple în care recomandarea lui Viktor Orban, care se bucură de o popularitate imensă în rândul maghiarilor din afara Ungariei, a influențat decisiv comportamentul maghiarilor din Transilvania și prin aceasta și finalitatea unui referendum (de exemplu referendumul de destituire a fostului președinte Traian Băsescu în anul 2012). Și cum, în prezent, relația dintre UDMR și guvernul maghiar este una fără probleme, candidatul prezidențial care va avea susținerea partidului condus de Kelemen Hunor și despre care se va exprima pozitiv și prim-ministrul maghiar, poate să conteze din start pe un avantaj de 5-6% prin voturile maghiarilor din Transilvania, fapt ce poate să decidă competiția acerbă care va urma.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

5 comentarii

  1. Nu au la pipotā SRI-ul de cand au incercat baietasii aia sa se joace cu pocnitori si artificii la Tg Secuiesc…

  2. Dar de ce nu da un exemplu pozitiv, expertul asta? Cum ar fi ca tac-su lui Adamescu a infudat puscaria dupa ce anterior avocatul lui a murit suspect, cica s-a sinucis. Sau pe cine crede Victor Orban prost cand se imbratiseaza cu Netaniahu si Putin dar il critica pe Soros? Pe noi romanii nu ne poate manipula chiar pe toti, nici pe SRI nu-l poate. Cumva deranjeaza ca Soros finateaza fundatii care militeaza pentru democratizare si dekaghebizare iar Orban asteapta de la Putin la pachet cu rebolsevizarea estului europei Transilvania?

  3. Un expert semneaza un raport conceput de Kelemen Hunor si colaboratorii.
    Suntem lasati ca romani sa tragem concluzii de cum ne vad copatriotii nostrii de
    origine maghiara.

  4. De cand ii bagam in seama pe unguri? Sau cand au fost ungurii de partea noastra? Permanent au incercat o destabilizare a Romaniei, o decredibilizare, sperand ca pana la urma cineva le da dreptate cu autonomia.

  5. pai logic bre ungurasu daca SRI devine slab cresc sansele voastre de a face vreun razboi prin Romania …. voi puteti spune orice ….. noi nu va vom crede NICIODATA …. mai bine va vedeti de Orban al vostru si giner-su ce fura banii publici intr-o veselie ….