EXCLUSIV Principalele modificări la Legea insolvenței: cum arată propunerile Ministerului Finanțelor și Comisiei Naționale de Prognoză

Draftul modificărilor la Legea insolvenței, consultat de G4Media.ro și Supervizor.ro, arată că Ministerul Finanțelor vrea să stabilească un termen de maximum 30 de zile în care să fie judecate cererile de trecere la faliment pentru firmele aflate în insolvență. În plus, Comisia de Prognoză vrea ca firmele care sunt în insolvenţă de mai mult de 5 ani şi au datorii la stat să intre automat în faliment.

Alte măsuri propuse de Ministerul Finanțelor arată că administratorul judiciar va avea dreptul de a urmări operaţiunile derulate de debitoare, în condițiile în care până acum administratorul special nu era supravegheat de administratorul judiciar, arată o analiză realizată de G4Media.ro și Supervizor.ro.

Citește mai jos principalele modificări la Legea 85/2014 propuse de Ministerul Finanțelor și Comisia Națională de Prognoză și aflate în dezbatere interministerială.

Modificări propuse de Ministerul Finanţelor Publice

¤ Administratorul judiciar va avea dreptul (sau chiar obligaţia) de a urmări operaţiunile derulate de debitoare. Până acum, administratorul special nu era supravegheat de administratorul judiciar.

¤ O modificare neclară se referă la cazul în care debitoarea se cere în insolvenţa, iar „cuantumul creanţelor bugetare ar trebui să fie mai mic de 50% din totalul creanţelor debitoarei”. Se înţelege că nu te poţi cere în insolvenţă dacă ai doar datorii la stat!

¤ Instanţa nu va mai putea desemna în funcţia de administratorul judiciar provizoriu un practician propus de debitoare. Este o super-modificare ce vine în sprijinul creditorilor, dar care probabil nu va fi agreată de UNPIR. Administratorul judiciar provizoriu întocmeşte raportul privind cauzele insolvenţei şi identifică persoanele vinovate de intrarea firmei în incapacitate de plată. Fiind propus de debitoare (la ora actuală), acesta nu acuză decât foarte rar administratorii societăţii.

¤ Creditorul care are şi calitatea de administrator special nu va putea vota cu privire la deciziile referitoare la activitatea curentă a debitorului. O măsură aparent benefică, dar care va putea fi fentată uşor, fie prin cesionarea creanţei, fie prin numirea unui interpus ca administrator special.

¤ Apar restricţii la desemnarea Comitetului Creditorilor, în sensul că nu vor mai putea fi aleşi creditori aflaţi în relaţii de afiliere cu debitorul insolvent. Ideea este bună – se elimină posibilitatea ca debitoarea să controleze Comitetul Creditorilor (cum se întâmplă acum la multe insolvenţe).

¤ În raportul LUNAR, administratorul judiciar va menţiona „conduita debitorului în raport cu organul fiscal central sau local, cu indicarea aspectelor relevante ce rezultă din respectarea obligaţiilor fiscale, inclusiv cele referitoare la autorizări sau autorizaţii necesare desfăşurării activităţii, a eventualelor acte de control încheiate de organe de control”. La ora actuală, rapoartele LUNARE se întocmesc trimestrial sau chiar mai rar, înaintea fiecărui termen de judecată, şi în foarte multe cazuri nu spun mai nimic despre activitatea debitoarei.

¤ Pentru creanţele născute după deschiderea procedurii de insolvenţă, legiuitorul vrea să stabilească termene pentru soluţionarea cererilor de plată şi sancţiuni pentru administratorii judiciari care nu le respectă. Acum nu există aşa ceva, iar administratorii judiciari soluţionează cererile de plată când vor ei.

¤ După deschiderea procedurii de insolvenţă, inspecţia fiscală va fi efectuată „pe baza analizei de risc”. La ora actuală, inspecţia fiscală trebuie efectuată la toate firmele care intră în insolvenţă şi apar perioade în care numărul de insolvenţe depăşeşte capacitatea de control a Fiscului.

¤ Se urmăreşte înscrierea la masa credală CU DREPT DE VOT a creanţelor fiscale contestate. La ora actuală, acestea sunt înscrise fără drept de vot sau nu sunt înscrise deloc în tabelul creditorilor până la soluţionarea litigiului juridic.

¤ Planul de reorganizare ar putea să propună plata a numai 50% din creanţele bugetare negarantate, cu îndeplinirea mai multor condiţii. Acum, planurile de reorganizare prevăd plata integrală a acestor datorii, ceea ce nu se întâmplă în realitate şi determină intrarea debitoarelor în faliment. În motivarea măsurii se spune că, la ora actuală, Fiscul recuperează 4% din creanţele bugetare negarantate!

¤ Cererile de trecere la faliment (de la insolvenţă) vor fi judecate în termen de maximum 30 zile. La ora actuală, acestea se judecă după multe luni de la depunere, după cum vrea judecătorul sindic.

Modificări propuse de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză

¤ Dacă debitoarea înregistrează datorii la stat în perioada de reorganizare judiciară, administratorul judiciar este obligat să notifice ANAF, iar instituţia îi blochează conturile în 48 de ore, iar după 10 zile se trece la faliment dacă nu sunt achitate datoriile respective. Partea „frumoasă” a acestei modificări este că administratorul judiciar este pasibil de amenzi de la 50.000 lei la 100.000 lei dacă nu anunţă ANAF despre datorii în 24 de ore de la împlinirea unui termen care nu este foarte clar definit.

¤ În cazul falimentului, primele creanţe care trebuie plătite vor fi cele bugetare, numai că aici s-ar putea să existe o problemă de constituţionalitate, după cum precizează chiar juriştii de la Ministerul de Finanţe. Demn de semnalat este faptul că Fiscul „s-a pus pe primul loc”, chiar şi înaintea salariaţilor sau înaintea „depozitelor eligibile în sensul prevederilor cuprinse în legislaţia privind schemele de garantare a depozitelor” în cazul falimentului unei instituţii de credit!

¤ Şi bomboană de pe colivă: firmele care sunt în insolvenţă de mai mult de 5 ani şi au datorii la stat vor trece automat la faliment. Vineri, 7 septembrie 2018, s-au împlinit 7 ani de când REALITATEA TV este în insolvenţă.

Citește pe Supervizor.ro mai multe știri și analize din domeniul insolvențelor

Sursa foto: Pexels.com