G4Media.ro

EXCLUSIV O instituție a statului a contestat clasarea dosarului Rompetrol de către…

EXCLUSIV O instituție a statului a contestat clasarea dosarului Rompetrol de către DIICOT / Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului s-a constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului de peste 106 milioane de dolari

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a contestat clasarea dosarului Rompetrol de către DIICOT, potrivit unui răspuns al instituției la o solicitare de presă. AAAS a formulat plângerea pe 20 decembrie 2019, în termenul de 20 de zile de la decizia de clasare dispusă de procurorii DIICOT pe 5 decembrie anul trecut. În plus, AAAS precizează că s-a constituit parte civilă în dosar pentru recuperarea prejudiciului uriaș de peste 106 milioane de euro.

FOTO: Răspuns al AAAS la o solicitare de presă

Pe 10 decembrie 2019, compania KMG International NV (firma-mamă a Rompetrol) a anunțat printr-un comunicat remis Bursei de Valori București că DIICOT a clasat dosarul cunoscut drept Rompetrol 2 (dosarul penal nr. 225/D/P/2006), deschis în urmă cu 14 ani. În aceeași zi, DIICOT a emis un comunicat de presă în care a confirmat informația.

”Prin ordonanța numărul 225/D/P/2006 din 05.12.2019, verificată pentru legalitate și temeinicie la 06.12.2019, procurorii DIICOT-Structura Centrală au dispus clasarea cauzei penale față de mai mulți inculpați și suspecți cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu, înșelăciune, complicitate la înșelăciune, delapidare, complicitate la delapidare, evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieței de capital, dezvăluire de informații privilegiate și utilizare de informații privilegiate.

Totodată, prin aceeași ordonanță, procurorii DIICOT au dispus ridicarea măsurilor asiguratorii instituite asupra bunurilor aparținând inculpaților și suspecților, asupra sumei de 457.483 lei aflată în contul S.C. Rompetrol Rafinare SA, asupra bunurilor identificate la punctul de lucru Năvodari, județul Constanța, precum și menținerea măsurilor asiguratorii până la concurența sumei de 106.485.365 USD asupra unor bunuri imobile aparținând Rompetrol Rafinare S.A.(„RRC”) – punct de lucru Năvodari, Platforma Petromidia. Această măsură urmează a înceta de drept dacă Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului și Faber Invest&Inc. nu vor introduce acțiune în fața instanței civile în 30 de zile de la comunicarea soluției dispuse de procuror.

Soluția a fost comunicată părților, care, în conformitate cu prevederile art. 339 alin. 4 CPP, pot face plângere împotriva acesteia, în termen de 20 de zile de la data comunicării”, este comunicatul DIICOT din 10 decembrie 2019.

Dosarul Rompetrol, record de anchetă de 14 ani. Procurorii DIICOT au anchetat cazul Rompetrol II din 2006. Inițial, cazul a fost instrumentat de procuroarea Adriana Cristescu (sora lui Radu Cristescu de la PMP, actual PSD). Aceasta a reușit să trimită în judecată prima parte a cazului, cea cu Dinu Patriciu și a disjuns partea a 2-a, cu miniștrii Cabinetului Năstase care l-au ajutat pe Patriciu să rostogolească datoriile istorice ale Rompetrol de peste 600 de milioane de dolari. În 2014, Adriana Cristescu s-a pensionat și cazul a fost preluat de procurorul Mirel Rădescu.

În 2016, Rădescu a pus sub acuzare 4 foşti miniştri pentru mai multe infracţiuni în legătură cu emiterea ordonanţei 118 de către Guvernul Năstase, în 2003. E vorba de fostul ministru al Economiei din Cabinetul Năstase, celebrul Dan Ioan Popescu (DIP) şi foştii miniştri ai Finanţelor din cabinetele Năstase şi Boc, Mihai Tănăsescu, Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu. În acest caz, DIICOT a pus sechestru pe rafinăria Petromidia pâna la concurenţa sumei de aproape 680 de milioane de euro pentru recuperarea prejudiciului.

În 2018, procurorul Rădescu a vrut să finalizeze ancheta și să îi trimită în judecată pe cei 4 miniștri, însă rechizitoriul a fost infirmat de către șeful de atunci al DIICOT, Daniel Horodniceanu, din cauza unor presupuse erori în anchetă.

Foto: Rompetrol / Facebook

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. adevarul este ca legea pare ca este facuta doar pentru prosti. Smecherii au regim special, pe principiul „corb la corb nu-si scoate ochii sau la vremuri noi tot noi” , ei se descurca mereu

  2. legea hotilor! un srl cu maxim 5 angajati daca nu plateste contributiile la stat , hoop , in 24 de ore poprire pe conturi si avertisment de executare silita! deci ,politia, procurorii de caz , politicieni si alti paraziti mananca din acelasi rahat! da crapati odata!

  3. In sfarsit, o institutie se poarta normal
    Sper, sa nu fie o simulare, determinata de faptul ca s-a schimbat puterea si de ei de a face dreptate in Romania, sper ca aceasta contestatie a fost facuta temeinic.
    Este prea grosolan sirul de abuzuri in scop de jaf, care s-a facut in acest caz.
    Inafara recuperarii pagubelor, trebuie pedepse severe pentru cei care au profitat, dar mai ales pentru cei care, reprezentand statul roman, ca procurori sau ca ministri sau inalti functionari care, in loc sa apere interesele tarii, au colaborat cu jefuitorii.
    Au mers prea departe, nemernicii!

  4. Cel mai mare furt din istoria României este considerat jaful de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Prejudiciul oficial din dosarele ANRP s-ar ridica la 700 de milioane de euro. Paguba ar putea fi însă mult mai mare. Alte despăgubiri făcute de ANRP, susceptibile de fraudă, ar putea ridica prejudiciul adus statului la peste un miliard de euro, mai exact la jumătate din suma primită de Ministerul Educaţiei pentru anul 2016.

    Procurorii anticorupţie au instrumentat patru mari dosare privind fraude comise în legătură cu despăgubiri acordate de ANRP. Instituţia care trebuia să repare nedreptăţile regimului comunist a devenit în repetate rânduri un simplu „bancomat” pentru îmbogăţirea frauduloasă a unor personaje dubioase. Asta pentru că, spun procurorii, a fost parazitată de un grup de „băieţi deştepţi”.

    Ei cumpărau pe nimic drepturile litigioase ale proprietarilor care şi-au pierdut răbdarea să mai aştepte. Într-un top al celor mai mari despăgubiri întocmit de ANRP, şase din primii zece beneficiari sunt intermediari. Deloc surprinzător, pentru aceştia, procedura despăgubirii era foarte scurtă. Reţeaua comercianţilor de drepturi litigioase a fost scoasă la lumină de anchetele penale care au mai dezvăluit în plus şi că mulţi dintre cumpărătorii drepturilor litigioase nu s-au mulţumit să-i înşele doar pe cei care le-au vândut pe nimic aceste drepturi, ţinta principală a fraudelor fiind chiar ANRP.

    Prin complicitatea funcţionarilor statului, proprietăţile pentru care s-au cerut despăgubiri au fost supraevaluate chiar şi de sute de ori. Aşa s-a ajuns ca prejudiciile totale calculate în dosarele cunoscute drept ANRP 1, ANRP 2, ANRP 3 şi ANRP 4, dar şi în alte cazuri, să depăşească 700 de milioane de euro.

    Dosare mai mici

    Înainte de aceste mari dosare de fraudă la ANRP, procurorii DNA au instrumentat altele cu prejudicii mai mici. Primul a fost cel în care a fost acuzat de corupţie chiat vicepreşedintele ANRP, Remus Baciu. De altfel, acesta a şi fost condamnat la cinci ani de închisoare, pentru o mită de 270.000 de euro. Banii i-a primit pentru a-i ajuta pe intermediarii drepturilor litigioase. Aceştia ar fi urmat să primească drepturile cu prioritate.

    Într-un alt dosar, finalizat în 2014, DNA i-a trimis în judecată pe Cătălin Dumitru, fost vicepreşedinte ANRP, şi fiul acestuia, Alexandru Cătălin Dumitru, pentru luare de mită şi spălare de bani. Dumitru a facilitat o despăgubire ilegală, al cărei prejudiciu pentru stat a fost calculat la un milion de euro.

    Despăgubiri frauduloase pe filiera Dorin Cocoş

    Primul mare dosar de la ANRP a fost deschis în octombrie 2014. Atunci, DNA a demarat o anchetă privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren agricol din zona parcului bucureştean Plumbuita, dosar care avea să fie cunoscut drept ANRP 1. Personajul principal al anchetei a fost Alina Bica, fost procuror şef al DIICOT.

    Dosarul a fost trimis în instanţă în decembrie 2014, Alina Bica fiind acuzată de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, faptă săvârşită ca secretar de stat şi reprezentanta Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

    În 2011, Bica i-ar fi aprobat lui Gheorghe Stelian o despăgubire de 85 de milioane de euro despre care procurorii spun că este ilegală. Astfel, valoarea unui teren de 13 hectare a fost stabilită la 377.282.300 lei, cu 263.327.559 lei mai mult decât valora în realitate.

    În acelaşi dosar mai sunt judecate şi alte persoane care erau în componenţa comisiei de aprobare a despăgubirilor: Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu şi Remus Baciu.

    Intermediarul Cocoş, a recunoscut faptele

    Dosarul ANRP 2 a fost trimis de DNA în instanţă pe data de 26 februarie 2015. În acest dosar, Dorin Cocoş este acuzat de trafic de influenţă (două fapte) şi dare de mită, iar fiul acestuia, Alin Cocoş, de complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.

    Au mai fost deferiţi justiţiei evaluatorul Emil Nuţiu, Stelian Gheorghe – beneficiarul despăgubirii frauduloase pentru terenul din Plumbuita şi Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al Alinei Bica la DIICOT.

    Despăgubirea a fost intermediată de Dorin Cocoş. Potrivit DNA, la 14 iunie 2014, Alina Bica a primit de la Cocoş, prin intermediul fostului său consilier Ionuţ Mihăilescu şi în cote părţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi în Snagov, judeţul Ilfov.

    În septembrie 2015, omul de afaceri Dorin Cocoş a solicitat magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să fie judecat mai repede prin procedura simplificată, după ce a recunoscut toate acuzaţiile care i se aduc în dosarul ANRP.

    Despăgubirile pentru moşia Brătienilor

    O altă gaură la buget ar fi fost făcut de despăgubirea acordată pentru moşia Brătienilor, din Argeş. În 2008, descendenţii familiei Brătianu au revendicat 90 de hectare de teren în comuna Ştefăneşti. Terenul era ocupat de alte persoane, iar moştenitorii au vândut drepturile litigioase omului de afaceri Valentin Vişoiu. În afacere ar fi intrat şi ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu, Radu Pricop. Cumpărătorii de drepturi au cerut de la ANRP 10 milione de euro, dar au fost refuzaţi, evaluarea fiind considerată umflată. În urma procesului care a urmat, ANRP a fost obligată să acorde despăgubirea.

    Afacerea a căpătat iz penal după ce s-a aflat că una dintre moştenitoarele familiei Brătianu fusese declarată decedată, deşi trăia. În 2013, procurorul general al României s-a autosesizat cu privire la modul în care Valentin Vişoiu, Radu Pricop şi alte trei persoane au primit despăgubiri.

    Pentru aprobarea acestei despăgubiri, fostul şef al Ageniei Naţionale de Integritate şi fost membru în Comisia Centrală a ANRP, Horia Georgescu, a fost arestat preventiv.

    Afaceristul Horia Simu şi dosarul ANRP 3

    Dosarul în care este cercetat omul de afaceri Horia Simu este al treilea mare dosar care vizează despăgubiri supraevaluate acordate cu generozitate de stat unor persoane privilegiate. În 2008, omul de afaceri Horia Simu a reuşit să obţină 128 de milioane de euro despăgubiri de la stat pentru un teren care nu putea fi retrocedat în natură. A dat lovitura, pentru că anterior cumpărase drepturile litigioase cu 1,5 milioane de euro.

    Cazul a trimis în judecată în august 2015. Mai multe persoane au fost deferite justiţiei în acest dosar. Potrivit procurorilor, Horia Georgescu (fostul preşedinte al ANI), Ingrid Zaarour, Remus Iuoraş, deputatul Cătălin Nicolescu, Zaharia Lefter Constantin, fostul deputat Marko Attila Gabor şi Ionela Nicolescu, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, deşi aveau atribuţia exclusivă de a analiza şi stabili cuantumul final al despăgubirilor pe baza unui raport de evaluare care să folosească, pentru stabilirea valorii de piaţă, tranzacţii de vânzare-cumpărare efective, au hotărât acordarea despăgubirilor lui Horia Simu, cesionar de drepturi litigioase, pe baza unui raport de evaluare bazat exclusiv pe oferte de vânzare publicate online, ceea ce a condus la supraevaluarea terenului în suprafaţă de 97.509 mp cu aproape 50%.

    Deputatul Ioan Oltean, arestat în dosarul ANRP 4

    Ultimul dosar care a zguduit şi clasa politică a fost ANRP4. În acest dosar, DNA a cerut Camerei Deputaţilor ridicarea imunităţii deputaţilor Cătălin Teodorescu, acuzat de abuz în serviciu, şi Ioan Oltean, acuzat de trafic de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu, pentru a putea fi arestaţi.

    Potrivit DNA, pe data de 17 iunie 2010, Cătălin Teodorescu, împreună cu alţi membri ai Comisie pentru Stabilirea Despăgubirilor (Crinuţa Dumitrean — preşedinte, Sergiu Diacomatu, Remus Baciu, Attila Marko, Rodica Constantinovici şi Lăcrămioara Alexandru), prin exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu, au aprobat raportul prin care un teren în suprafaţă de aproape 62.000 de metri pătraţi, situat în municipiul Piteşti, a fost evaluat la aproximativ 109 milioane lei, sumă acordată drept despăgubire omului de afaceri Mihai Rotaru.

    Procurorii susţin că terenul a fost supraevaluat cu circa 87,3 milioane lei, ceea ce reprezintă prejudiciu în dauna bugetului de stat şi avantaj patrimonial pentru Mihai Rotaru.

    Potrivit DNA, deputatul Ioan Oltean şi-a exercitat influenţa asupra şefei ANRP Crinuţa Dumitrean, pentru urgentarea şi aprobarea despăgubirii în favoarea lui Rotaru. În schimbul ajutorului acordat, Mihai Rotaru i-a dat lui Ioan Oltean suma de 600.000 euro, în incinta unei biserici din Chitila.

    Alte despăgubiri frauduloase: Afacerea Cadrilater

    Nu doar samsarii de drepturi litigioase ar fi păgubit statul român. Curtea de Conturi a descoperit nereguli mari şi în privinţa despăgubirilor date celor care aveau proprietăţi în teritoriile româneşti cedate statelor vecine – Cadrilater, Basarabia sau Bucovina.

    Cei care voiau despăgubirile aveau la dispoziţie şase luni pentru a depune cererile la prefecturile de domiciliu. Dosarele rezultate erau trimise la Comisia Centrală a ANRP din Bucureşti, unde primeau o rezoluţie. În doar doi ani, au fost depuse peste 8.000 cereri.

    Raportul Curţiii de Conturi afirmă că doar în judeţul Constanţa ar fi existat 20 de cazuri în care despăgubirile ar fi fost ilegale. Unii dintre solicitanţi ar fi cerut bani de două sau chiar de trei ori pentru aceeaşi proprietate.

  5. Furtul nu se oprește aici. Se constituie spirala furtului din: stat care cere despăgubiri celui de al doilea stat din stat, fie structură de crimă organizată concentrică, asigurând populația de cele mai alese gânduri de gratitudine.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.