Europarlamentarul Corina Crețu: Creșterea costurilor materialelor din cauza COVID-19 și a războiului din Ucraina ar putea reprezenta o amenințare pentru marile proiecte de infrastructură de transport

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Europarlamentarul Corina Crețu, care a fost comisar european pentru politică regională între 2014 și 2019, a declarat pentru publicația Politico, cu sediul la Bruxelles, că este nevoie de sprijinul și, eventual, de finanțarea blocului comunitar pentru a se asigura că anumite proiecte sunt finalizate.

„Statele membre nu pot acoperi singure diferența de preț a materialelor [așa cum] sunt stipulate în contracte și cele actuale care sunt mult mai mari”, a declarat Crețu, citată de Politico. Crețu a scris Comisiei la începutul acestui an pentru a o întreba cum va sprijini proiectele care au primit finanțare din partea UE, dar care acum se așteaptă să coste mult mai mult decât se anticipase din cauza costurilor materialelor care au crescut, în unele cazuri, cu până la 700%.

„Acest fapt are consecințe grave asupra execuției lucrărilor”, a mai spus Crețu. „Comisia Europeană ar trebui să găsească mai multe modalități de a ajuta statele membre prin intermediul flexibilităților și al altor surse, pentru a reduce decalajul Est-Vest și pentru a crește interconectarea europeană.”

• Răspunsul Comisiei, citat de Politico. Săptămâna trecută, Comisia a indicat propunerile pe care le-a numit „asistență flexibilă pentru teritorii”, care modifică regulamentele de coeziune pentru a ajuta guvernele UE să facă față inflației ridicate și problemelor legate de lanțul de aprovizionare – dar care nu se limitează la a strânge noi fonduri. Potrivit mecanismului UE pentru interconectarea Europei, care finanțează o mare parte din proiectele de infrastructură, subvențiile „nu pot fi majorate”, deși „se poate lua în considerare prelungirea termenelor de realizare a proiectelor”, a scris comisarul pentru coeziune Elisa Ferreira. Între timp, a adăugat ea, în cadrul mecanismului de finanțare Covid al UE, o țară din UE poate solicita Comisiei să modifice planul de redresare și de reziliență post-COVID „dacă una sau mai multe etape și obiective nu mai pot fi atinse din cauza unor circumstanțe obiective, care ar putea include o creștere majoră a costului unei investiții”.

Nu este o preocupare nouă: Apelul lui Crețu se face ecoul unui apel lansat de miniștrii din 10 țări ale UE -Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia – care au scris comisarilor în luna mai pentru a-i avertiza cu privire la impactul războiului din Ucraina asupra țărilor lor.

Lanțurile de aprovizionare au fost perturbate, au spus acestea, iar materialele de construcție esențiale erau în criză, în special oțelul și lemnul. Între timp, muncitorii ucraineni expatriați s-au întors acasă pentru a lupta în război, au adăugat miniștrii, ceea ce a dus la o penurie de forță de muncă, în special în construcții și transporturi.

Circumstanțe excepționale: Crețu a declarat că este conștientă, din perioada în care a fost comisar, că implementarea proiectelor UE este în totalitate responsabilitatea guvernelor naționale. „Cu toate acestea, cred că ne confruntăm cu o situație excepțională care necesită măsuri excepționale”, a spus ea, sugerând că experții Comisiei ar putea ajuta la „găsirea de soluții” pentru finalizarea proiectelor.

Preocupări specifice: Crețu a evidențiat mai multe proiecte din România, țara sa natală, despre care a spus că sunt vulnerabile la creșterea costurilor, inclusiv drumul transeuropean Sibiu-Pitești, care leagă România de restul Europei, și diverse autostrăzi, printre care Galați-Brăila, Slatina-Pitești și Zimbor-Poarta Sălajului.

Sursa: Politico