Europa în război? (Editorial în presa spaniolă)

Editorial de Joaquim Coll, istoric și editorialist, publicat în 20 Minutos, via Rador:

Noi, europenii, trebuie să fim conștienți că alunecăm spre un conflict deschis cu Rusia, un scenariu pe care cu toții dorim să-l evităm, dar care devine din ce în ce mai clar. Nu e vorba că ne aflăm în pragul războiului, dar tensiunile și provocările crescânde ne trag probabil spre un punct fără întoarcere.

Sperăm că această „Europă în război” rămâne doar un semn de întrebare, un coșmar, dar Vladimir Putin se joacă cu focul, ceea ce s-ar putea termina foarte prost. Nu pare că autocratul Kremlinului caută o confruntare totală cu Occidentul, în special cu SUA.

Atitudinea sa este cea a unui jucător care savurează intimidarea, destabilizarea și uzura forțelor armate. Prin manevre militare, atacuri cibernetice, zboruri cu drone, dezinformare și retorică beligerantă, Rusia ține Europa în tensiune, testând coeziunea Uniunii și, mai ales, limitele NATO.

Răspunsul, până acum călduț, al lui Donald Trump, a cărui derivă autoritară ne avertizează că nimic bun nu ne așteaptă de cealaltă parte a Atlanticului, va juca un rol semnificativ în strategia sa.

Astăzi, democrația și libertățile civile din America se confruntă cu cea mai mare provocare de la epoca senatorului reacționar McCarthy încoace.

Prin urmare, fiecare pas – de la acumularea de trupe la granița cu Polonia până la incursiunile avioanelor în spațiul aerian al statelor baltice – este o provocare calculată, o provocare care urmărește să slăbească unitatea occidentală.

Totuși, acest joc este extrem de periculos. Istoria ne învață că războaiele încep adesea nu din cauza unui plan deliberat, ci din cauza unor calcule greșite sau a unor escaladări neprevăzute ale tensiunilor.

Trebuie doar să ne amintim că izbucnirea Primului Război Mondial în 1914 a urmat scânteii atacului de la Sarajevo. Deși istoria s-ar putea să nu se repete niciodată, adesea seamănă cu ea.

Putin, cu amestecul său de îndrăzneală și oportunism, întinde coarda, având încredere că noi, europenii, divizați și reticenți în asumarea riscurilor, vom ceda teren. Prin urmare, răspunsul nu poate fi pasivitatea. UE și NATO trebuie să își consolideze unitatea, să investească în apărare și să transmită un mesaj clar: nu vor exista concesii în fața coerciției.

Niciunul dintre Cei 27 nu își dorește război, și probabil nici Putin. Dar războiul nervilor pe care l-a lansat nu este un joc inofensiv. Fiecare provocare ne aduce mai aproape de prăpastie, iar riscul unei alunecări este real.

Diplomația, susținută de o fermitate fără echivoc, este singura modalitate de a împiedica transformarea acestui foc într-un incendiu devastator.

Pentru că, dacă știm un lucru, este că războaiele, odată declanșate, nu respectă intențiile celor care le-au început. Sperăm că bunul simț va triumfa, dar noi, europenii, trebuie să fim pregătiți pentru ce e mai rău.

Traducerea Rador: Rodezia Costea