Euobserver: De ce își dorește Putin o criză în Ucraina?

Rusia a început brusc să se pregătească pentru un război în toată regula în Ucraina, dar ce urmărește de fapt președintele rus Vladimir Putin? „Se va întâmpla sau nu? Haideți să așteptăm să vedem. În Occident ei nu știu ce să facă în privința aceasta”, a rezumat vineri situația Pavel Felgenhauer, un expert rus în domeniul securității, citat de Euobserver.

Atunci când ziarul rus Rosbalt l-a întrebat de ce ar vrea Kremlinul să pornească un război, răspunsul lui a fost: „Întrebarea aceasta adresați-o unui psihanalist.”

„Datele sunt acolo, totul se întâmplă deja”, a adăugat el.

„Război într-o lună […] la începutul lui mai, totul va fi pregătit”, a declarat Felgenhauer.

El a fost intervievat după ce Putin începuse brusc, săptămâna trecută, să maseze trupe la granița cu Ucraina.
Totodată el a dislocat patru nave de război din flota Mării Baltice, trimițându-le prin Canalul Englez pentru a suplimenta forțele din Marea Neagră.

Felgenhauer a afirmat că Rusia are „o brigadă-șoc de tancuri pregătită să străpungă” din Crimeea ocupată de Rusia, în sudul Ucrainei.

Și controlează informal două divizii – „Miliția Populară Donbas” și „Miliția Populară Luhansk” – în estul ucrainean ocupat de Rusia.

Manevrele survin pe fondul unui puseu de violență letală la linia de contact din estul Ucrainei, care poate oferi pretextul unei intervenții.

La Bruxelles au început să răsune semnalele de alarmă.

„Conform evaluării serviciilor noastre de informații, Rusia [pregătește] […] detașarea de unități regulate ale forțelor armate ale Federației Ruse [în estul Ucrainei], invocând nevoia protejării cetățenilor ruși [de acolo]”, a declarat pentru EUobserver ambasadorul ucrainean la UE, Mikola Tocițkii.

„Nu trebuie exclusă o tentativă de pătrundere adânc în Ucraina a forțelor de ocupație rusești”, a precizat el.
„UE trebuie să rămână vigilentă, să fie gata să acționeze și să-și ajute partenerii [Ucraina]”, a declarat pentru EUobserver ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis.

„Mă tem că ceva rău e pe punctul de a se petrece”, a declarat și un diplomat UE.

„O provocare rusească, urmată de acuzații rusești privind o agresiune ucraineană: scenariul din Georgia”, a afirmat diplomatul, referindu-se la războiul din Georgia din 2008, când tancurile rusești au fost aproape de a ocupa Tbilisi.
Kremlinul n-a spus prea mult despre motivele mobilizării sale.

„O facem pentru că putem”, a sintetizat Felgenhauer mesajul declarațiilor laconice ale statului rus.
„Din punctul meu de vedere, tăcerea lor [a Rusiei] […] e destul de înspăimântătoare și de elocventă”, a declarat pentru EUobserver un ofițer de informații dintr-o țară partener NATO.

Conform psihanalizei lui Tocițkii, ce-și dorește Putin în definitiv este să recucerească Ucraina.

„Restaurarea imperiului rus nu va fi niciodată deplină fără Ucraina. E visul lui Putin”, a declarat Tocițkii.
Felgenhauer consideră că opțiunile lui Putin includ cucerirea unor porturi ucrainene precum Berdanisk, Mariupol și Odessa, tăindu-i Ucrainei accesul la mare.

El ar putea deschide chiar și un coridor până în Transnistria, o regiune a Moldovei ocupată de Rusia.
„Sau poate nu – va începe [în schimb] negocieri cu Occidentul, după cum procedează Putin de obicei”, a declarat Felgenhauer pentru Rosbalt.

Sfori trase din culise?

Lăsând deoparte scenariile de coșmar, e posibil ca Putin să vrea deocamdată doar să înspăimânte Europa și Ucraina pentru a obține concesii mărunte.

E posibil și ca acesta să fie un test de stres pentru a vedea cum reacționează noua administrație americană.
Jamie Shea, fost demnitar NATO, consideră că „zăngănitul de sabie” al lui Putin e menit a forța Kievul să le acorde autorităților de paie ale Rusiei din estul Ucrainei un „statut special” și puteri constituționale.

Kremlinul vrea ca „Franța și Germania să pună presiune pe [președintele ucrainean Volodimir] Zelenski […] creând impresia că alternativa – războiul – e o perspectivă serioasă”, a declarat Shea.

Putin vrea de asemenea să „testeze încă de timpuriu fermitatea administrației Biden în privința Ucrainei”, a precizat Shea.

„E [America] pregătită să escaladeze sau se va mulțumi cu statu-quo-ul? Pericolul de conflict va mări sau va reduce ajutorul militar american pentru Kiev?”, a declarat Shea.

„Rușilor le-ar plăcea să aibă răspunsuri la aceste întrebări”, a afirmat el.

Și chiar dacă asta ar intenționa, Putin ar putea constata că e dificil să rupă teritorii din Ucraina prin forță, a observat Shea.

„Rezistența va fi mai mare, iar prețul pe termen lung pentru Rusia va fi chiar și mai mare. Armata ucraineană s-a îmbunătățit mult și s-a călit în luptă”, după șapte ani de război de intensitate scăzută în estul țării, a declarat Shea.
Pe de altă parte, orice ar urma să se întâmple, există un efect secundar de diminuare a relevanței sancțiunilor UE.

Iar evoluția evenimentelor riscă să facă să pară mai puțin importantă soarta activiștilor ruși din opoziție, cum este Aleksei Navalnîi, a cărui sănătate se deteriorează în detenție.

UE a inclus pe lista neagră zeci de oficiali ruși din cauza războiului din Ucraina, a abuzurilor contra drepturilor omului, a armelor chimice și a atacurilor cibernetice.

A restricționat totodată și relațiile de afaceri cu bănci și companii energetice rusești.

Înțepături de țânțar

Însă ultimele sancțiuni prilejuite de încarcerarea lui Navalnîi par mai degrabă niște înțepături de țânțar comparativ cu războiul cu care Rusia amenință Europa, a declarat pentru EUobserver Kostiantin Ielisieiev, fost consilier prezidențial și fost ambasador al Ucrainei la UE.

Dacă Putin s-ar teme că Germania va opri construcția gazoductului Nord Stream 2 sau că UE va scoate Rusia din sistemul internațional de plăți bancare SWIFT, acest lucru l-ar face să se gândească de două ori, a declarat Ielisieiev.

Dar cele mai eficiente contramăsuri ar fi ca UE să le ofere ucrainenilor o „perspectivă de aderare” și NATO să le ofere un „Plan de Acțiune pentru Aderare (MAP)”, a afirmat Ielisieiev, în prezent șeful grupului de reflecție New Solutions Centre din Kiev.

„Acela ar fi un mare eșec pentru Putin – la fel ca autocefalia, care pentru Rusia a reprezentat eșecul secolului”, a declarat Ielisieiev, referindu-se la secesiunea bisericii ortodoxe din Ucraina de cea din Rusia în 2018.

Rămâne de văzut dacă puterile UE și Biden știu ce e de făcut în privința lui Putin.

În orice caz un „MAP e încă prematur”, a declarat Shea pentru EUobserver.

„Aliații vor dori să vadă mai multe reforme în Ucraina, în privința anticorupției și a justiției, precum și un mediu regional mai stabil”, a declarat el.

Deocamdată, ambasadorii NATO au lansat un avertisment verbal „ferm” către Rusia, a declarat Shea.
„Alianța își demonstrează angajamentul în privința Ucrainei, în vreme ce îndeamnă la reținere și nu dorește să escaladeze”, a declarat el.

Sursa: Euobserver/ Articol de Andrew Rettman/ Rador/ Traducere: Andrei Suba