”Eminescu trebuie învățat, simțit, este un mare poet, dar nu putem oculta xenofobia, antisemitismul, anti-europenismul lui. Nu este un standard moral”/ Interviu RFI cu istoricul Liviu Rotman despre poetul național, în integralitatea lui

Mihai Eminescu este cunoscut în primul rând ca poet, dar el a publicat sute de articole politice, între care numeroase dedicate ”chestiunii evreiești” din România. Aceste articole au în general un caracter negativ la adresa evreilor, care poate fi catalogat ca antisemit, scrie RFI într-un interviu al jurnalistului Petru Clej cu istoricul Liviu Rotman.

Articolele despre evreii din România, în număr de peste 100 publicate în Curierul de Iași și Timpul au fost adunate într-un volum intitulat „Chestiunea Evreiască” (Editura Vestala, 2005), o antologie de Dumitru Vatamaniuc. Profesorul Liviu Rotman de Școala Națională de Științe Politice și Administrative (SNSPA) a acordat un interviu în exclusivitate la RFI România despre acest interes deosebit acordat de Mihai Eminescu chestiunii evreiești în România în cea de-a doua jumătate a secolului XIX.

Liviu Rotman: Face parte dintr-un interes sau o sensibilitate legată de evrei și de activitatea acestora. Nu este singurul și nu este primul. Eminescu face parte dintr-un întreg curent antisemit din acea perioadă de după Revoluția de la 1848, când se schimbă ceva, atât în spațiul românesc cât și în cel european.

Să nu uităm că Eminescu provine dintr-un spațiu european: a trăit la Cernăuți, pe atunci în Imperiul Austro-Ungar, el nu este așa cum a vrut să se prezinte în literatură, un băiat de la țară. Este un om care a trăit în spațiul urban, a învățat la Viena, la Cernăuți, a lucrat în aparatul administrativ la Tribunalul de la Viena, deci el cunoștea această atmosferă și a fost impregnat de anumită atmosferă antisemită care exista în această perioadă.

Dar chiar înainte de Eminescu, în perioada post-pașoptistă înflorește acest antisemitism care se deosebește de cel anterior. Nu mai este în centrul atenției conducătorilor politici și mai ales oamenilor din media antisemiți problematica religioasă – evreii l-au ucis pe Isus – asta trece pe planul doi. Acum apare un antisemitism economic și socio-economic.

(…)

Reporter: Cum se poate face ca Eminescu să fie prezentat complet și să nu mai fie considerat ca o blasfemie orice critică la adresa operei sale?

Liviu Rotman: În primul rând Eminescu trebuie prezentat, Eminescu trebuie învățat, Eminescu trebuie simțit, pentru că într-adevăr este un mare poet: Vă pot face o mărturisire: eu am aplicația cu Eminescu la mine și câteodată simt nevoie să citesc Glossa sau alte poezii ale lui Eminescu. Nu avem altă poezie de dragoste mai frumoasă decât cea a lui Eminescu și nu numai.

Dar în același timp nu putem oculta xenofobia lui, antisemitismul lui, anti-europenismul lui, există multe astfel de elemente care nu sunt “Românul absolut” – cum a fost și este numit, este și un titlu de carte – avea aceste direcții de gândire.

Aș mai adăuga una care este ocultată și care se potrivește cu xenofobia și antisemitismul – era misogin, el marele iubitor de femei, care cânta femeia – avea o serie de poezii în care el vorbește de materialismul femeilor, care nu știu să simtă, ci doar să fie interesate de partea materială a relațiilor.

Eminescu are un tip de gândire, hai să-i spunem reacționară, pentru că exista în societatea românească și un alt tip de gândire în acea perioadă, sigur, mai fragil și mai marginal, în acel moment.

Cum să facem? Trebuie vorbit de Eminescu, repet, numai că există note de subsol și nu numai note de subsol, dar trebuie explicate. Nimeni nu spune să nu vorbim de Eminescu, cum spun unii: vreți să-l cenzurați pe Eminescu, vreți să dispară, nu.

Nu cred că ne putem despărți de acești mari scriitori – într-o altă direcție unii vor să-l scoată din literatura română pe Mihai Sadoveanu pentru alte păcate. Nu cred că literatura română poate trăi fără personalități ca Eminescu sau Sadoveanu, dar trebuie arătate și păcatele lor.

Una este să vorbești de valoarea lor literară, ca scriitori, în calitatea lor de creatori, care este excepțională și alta este să-i prezinți ca standarde morale. Eminescu nu este un standard moral.

• Citește interviul integral pe RFI.