G4Media.ro

Economia, de la Estul Sălbatic la CSR

Economia, de la Estul Sălbatic la CSR

Presa anilor 90: sute de ziariști erau concomitent și agenți de vânzări pentru contracte de reclamă. Tarom, 2019: 800 din cei 2.000 de angajați sunt rude. Între cele două repere, mii de companii private românești au adoptat regulile guvernanței corporative, de la BVB SA la Banca Transilvania la Medlife.

  • Dar ce este guvernanța corporativă? Conceptul definește setul de mecanisme și procese prin care este asigurată corectitudinea și transparența funcționării unei companii, cu scopul de a spori valoarea afacerii. Crizele globale din ultimii 30 de ani au dus la intensificarea preocupării pentru guvernanța corporativă, cu scopul de a elimina posibilitatea fraudelor și conflictelor de interese între consiliul de administraţie, directori, acţionari şi alți stakeholderi.

Mediul privat a făcut primii pași spre profesionalizarea managementului și a proceselor interne sub presiunea concurenței și cu ajutorul know-how-ului adus de investitorii străini. Nevoia de a crește valoarea afacerilor a condus la profesionalizarea rapidă și adoptarea rețetelor verificate în străinătate.

Așa s-a întâmplat și în presă. Modelul occidental, în care activitatea editorială este complet separat de cea comercială, s-a extins pe scară largă, iar poveștile anilor 90 despre ziaristul care într-o mână ținea carnetul de notițe și în alta facturierul pentru reclamă par SF. Dar practica a existat. Venirea grupurilor străine de presă, cu reguli stricte și validate în timp, a eliminat una dintre cele mai nocive practici din mass-media primilor ani de după căderea comunismului.

Prima încercare de codificare în economia din România a unui set de reguli privind guvernanța corporativă aparține Bursei de Valori București, care în 2001 a elaborat un Cod de Conducere și Administrare a companiilor cotate pe bursă. Raportul anual al BVB din acel an arăta cum a apărut codul sub influența evoluțiilor externe și a inputului adus de investitorii străini, mulți dintre ei minoritari în instituții financiare românești: ”În contextul internațional al creșterii importanței standardelor de guvernanță corporativă, creșterea gradului de transparență a emitenților a devenit unul din obiectivele principale ale Bursei”.

Deși codul introdus nu a avut un un succes imediat, BVB a creat în 2003 Institutul de Guvernanţă Corporativă, care a atras tot mai multe companii emitente.

În paralel, investitorii străini au început să implementeze fără întârziere principiile la companiile achiziționate sau înființate în România. În 2013, managerul general al Petrom de la acel moment spunea pentru WallStreet că standardele impuse de noul acționar majoritar după privatizare au dus la îmbunătățirea situației financiare a companiei și la protejarea în fața efectelor crizei economice: “Dacă vreți să cuantific efectele benefice ale aplicării guvernanței corporative aș putea să dau exemplul anilor 2008 – 2009, când în plină criză am putut să atragem de la bănci credite de 1,6 mld. euro la dobânzi desigur în creștere, dar în nici un caz aberante. În acea perioadă extrem de puține companii mari reușeau să obțină credite, însă reputația bună pe care ne-am construit-o aplicând aceste reguli ne-a ajutat”.

Investitorii străini au adus doar guvernanța corporativă. Ea a venit la pachet și cu preocupările pentru campanii de Responsabilitate Socială (CSR). În anii 2000, mai ales după aderarea la UE, au apărut sute de campanii prin care corporațiile direcționează bani spre educație, ecologie, sport sau caritate. Preocuparea pentru dezvoltarea durabilă, stimulată mai cu seamă de UE, a dus la răspândirea pe scară largă a fenomenului. Așa au apărut inițiativele antreprenorilor locali în domeniu, Dedeman fiind doar un exemplu de implicare în educația ori cultura comunităților locale.

Statul a fost mai mereu în urma mediului privat, și doar presiunea FMI și a Comisiei Europene a provocat schimbări în managementul marilor companii cu capital de stat. Așa se face că, după 30 de ani de la deschiderea economiei, România balansează încă între regulile guvernanței corporative și cele ale arbitrariului politic, cu consecințe asupra mediului concurențial și performanței acestor companii de stat.

FMI avertiza la începutul lunii iunie că firmele de stat trebuie reformate printr-un ”angajament puternic față de guvernanța corporativă” care să le amelioreze performanța financiară și serviciul public. Același avertisment repetat anual în ultimii 20 de ani, luat rareori în serios de guvernele interesate să mențină companiile de stat în precaritatea care permite controlul politic și căpușarea.

Dar comportamentul etic și cultură organizațională corectă a unei companii nu pot fi obținute doar prin legislație sau reglementări, după cum declara Sorana Baciu, președintele Asociației Administratorilor Independenți (AAI). Reglementări și legi dedicate guvernării corporative a companiilor de stat există, dar decidenții politic au știut cum să fie creativi și să găsească portițele pentru a-și impune agenda. În mediul privat însă, standardele impuse de investitorii străini în majoritatea sectoarelor de activitate au adus o îmbunătățire dramatică a rezultatelor.

De altfel, Direcția pentru investiții străine din Ministerul Economiei arată că unul dintre obiectivele sale este sprijinirea creşterii economice susţinute a României prin influx de capital străin, know-how şi tehnologie. În ciuda retoricii oficiale din ultimii doi împotriva multinaționalelor, economia românească are nevoie de capital străin și, odată cu el, de know how, arăta un raport al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK), citat de Deutsche Welle.

Transparentizarea accelerată a economiei și transferul de know-how de la investitorii străini spre economia locală au fost inhibate în ultimii ani de reglementări arbitrare și cu clauze abuzive precum OUG 114/2019, supranumită de inițiatori ”ordonanța lăcomiei”. Apetitul investitorilor străini pentru afaceri în România a fost diminuat de modificările dese și netransparente ale legislației, dar tendința de profesionalizare a mediului economic nu poate fi oprită. Globalizarea, cele patru libertăți de circulație din UE și atractivitatea pieței interne fac însă ca România să fie în continuă dezvoltare economică. Așa cum spunea în Adevărul Daniel David, autorul Psihologiei poporului român, ”și dacă ar fi adevărată, faptul că reticența față de străini ţi-a folosit în istorie nu înseamnă că trebuie s-o foloseşti ca mecanism principal pentru modernizarea ţării în prezent şi viitor. Vechiul trebuie dus şi respectat în muzee şi trebuie activată în prezent doar tradiţia care se poate exprima în modernitate… Noi nu vrem să ne întoarcem să purtăm iţari şi să locuim în bordeie”.

Foto: Pixabay

Articolul face parte dintr-o campanie FIC despre rolul investițiilor străine și impactul lor în economie

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. In tara asta numai o nucleara rezolva problemele.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.