DOCUMENT Guvernul a trimis Parlamentului proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi. Cum vor liberalii să stopeze turismul electoral și să crească șansele independenților din localitățile mici să poată candida și cum argumentează că modificările nu încalcă recomandările Comisiei de la Veneția

Guvernul Orban a transmis luni dimineață la Parlament proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, printre prevederile actului normativ numărându-se, în plus, și măsuri de stopare a turismului electoral, dar și în vederea maximizării șanselor independenților din localitățile mici de a-și putea depune candidaturile.

Cele mai importante prevederi ale legii vizează modificarea articolului 101 din legea 115 / 2015:

(2) Este declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate.

(3) Dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, fapt care se va consemna în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizează un al doilea tur de scrutin.

(4) Un al doilea tur de scrutin se organizează şi în caz de balotaj între candidaţii la funcţia de primar aflați în această situație.

(5) La al doilea tur de scrutin participă numai candidaţii clasaţi pe primele două locuri, în funcție de cel mai mare număr de voturi valabil exprimate obținute, respectiv candidații aflați în situație de balotaj.

(6) Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur.

În ceea ce privește combaterea turismului electoral, Guvernul a introdus prevederea ca toți cei care își schimbă reședința cu 90 de zile înainte de ziua alegerilor nu vor putea vota la noua adresă.

Astfel, la articolul 18 al legii 215 a fost introdus un nou alineat, potrivit căruia:

• Persoanele care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală cu mai puțin de 90 de zile înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care au avut reședința sau domiciliul stabilit anterior celor 90 de zile. În acest caz, cetățenii vor vota pe lista suplimentară.

Nu în ultimul rând, guvernul a redus numărul de semnături necesare pentru ca independenții din localitățile mici să își poată depune candidaturile:

• Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul comunelor cu mai puțin de 500 de locuitori, pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 10% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează.

Citește integral proiectul: Proiect de lege alegere primari în două tururi

În expunerea de motive a proiectului legislativ, guvernul arată că încă din 1925 legea electorală a prevăzut că un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor pentru a fi ales primar, prevedere menținută și după Revoluție, dar abrogată în 2011.

”Modificarea condițiilor pentru alegerea primarilor prin organizarea unui singur tur de scrutin – fiind anulată astfel condiția obținerii majorității de 50% plus 1 din voturi, cu mai puțin de 1 an de zile înaintea alegerilor locale – a generat în societate un profund val de nemulțumire, după scrutinele din 2012 și 2016”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Liberalii acuză tertipurile procedurale prin care PSD și UDMR au blocat în Parlament inițiativele legislative de revenire la alegerea primarilor în două tururi și atrag atenția asupra ”degradarea autorității locale, determinată de diminuarea legitimității acelor primari care au fost aleși fără materializarea încrederii unei majorități a alegătorilor”.

”Măsura eliminării condiției pentru obținerea votului majorității cetățenilor care s-au prezentat la vot a reprezentat o alterare a standardului democratic la nivelul comunităților locale. Pe fondul acestei măsuri a putut fi observată din partea unor edili o atitudine incompatibilă cu funcția de autoritate publică pe care o exercită, întrucât aceștia urmăresc în exercitarea și perpetuarea mandatului obținerea unei susțineri facile din partea unei minorități a comunității – chiar dacă una semnificativă – și nu a unei majorități reprezentative. Or, acest fapt retrograd este inacceptabil tocmai pentru o societate care își propune consolidarea sistemului democratic, apărarea valorilor și principiilor care fac parte din patrimoniul european, protejarea și întărirea funcției de reprezentare a cetățenilor prin intermediul alegerilor libere”, se mai precizează în expunerea de motive.

Executivul argumentează că introducerea condiției obținerii majorității voturilor valabil exprimate nu presupune schimbarea sistemului electoral propriu-zis, acesta rămânând unul majoritar uninominal.

”Prin urmare, această modificare nu contravine termenului recomandat prin Codul bunelor practici în materie electorală, redactat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția). Condiția majorității introdusă reprezintă un element colateral conceptului de sistem electoral, chiar dacă unul esențial în asigurarea reprezentativității, dar nu este de natură să modifice în sine sistemul electoral majoritar uninominal actual. De asemenea, modificarea promovată nu reprezintă o noutate pentru alegători de natură să genereze confuzie sau incertitudine, astfel încât nu poate fi considerată o afectare a principiului predictibilității și securității juridice, fiind vorba de o revenire la o condiție aplicată în mod tradițional în legislația electorală românească începând cu 1992”, se precizează în expunerea de motive.

• Citește integral expunerea de motive: Expunere motive proiect alegere primari în două tururi

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea